România reduce obiectivul de utilizare a hidrogenului verde în transporturi
România a decis să ajusteze obiectivul de utilizare a hidrogenului verde în transporturi, scăzând ținta de la 5,5% la un prag minim de 1%. Această modificare a fost motivată de costurile ridicate ale hidrogenului verde și de necesitatea unor investiții semnificative în infrastructură, conform specialiștilor din domeniu.
Impact asupra investitorilor
Reducerea obiectivelor legii hidrogenului ar putea descuraja investitorii, având în vedere că angajamentele pentru hidrogen curat au depășit 110 miliarde de dolari la nivel global. Expertiza sugerează că instabilitatea politicilor reprezintă un risc major pentru atragerea de noi investiții în acest sector. Aceștia evidențiază că o ajustare a obligațiilor, la doar doi ani de la adoptare, ar putea afecta semnificativ impulsul creat în România.
Provocările legislative
Specialiștii subliniază că România ar trebui să respecte legea adoptată în 2023, creând un sistem de certificare și comercializare pentru hidrogen. Directiva RED III obligă statele membre, inclusiv România, să introducă hidrogen curat în industrie și transport, cu o țintă de 5,5% din consumul final de energie provenind din hidrogen sau combustibili sintetici, acum redusă la 1%.
Starea actuală a sectorului hidrogenului în România
România produce în prezent 200.000 de tone de hidrogen pe an, majoritatea fiind „gri”, obținut din gaze, utilizat în principal în industria chimică. Deși planurile oficiale vizează o tranziție către hidrogen verde, infrastructura necesară, cum ar fi conductele și stațiile de alimentare, lipsește. Legea 237/2023 oferă un cadru general, dar fără norme clare și stimulente financiare, proiectele riscă să rămână blocate.
Proiecte în desfășurare
Tranziția către hidrogen verde a început timid, cu câteva proiecte notabile, cum ar fi Ro-HydroHub de la Râmnicu Vâlcea, instalația OMV Petrom de 20 MW de la Petrobrazi și o unitate urbană de 2,5 MW la Cluj. Totuși, nu toate inițiativele au fost de succes; proiectul pentru trenurile pe hidrogen, în valoare de 360 de milioane de euro, a fost anulat după trei licitații eșuate, iar fondurile au fost redirecționate către infrastructura rutieră.
Scăderea obiectivelor pentru hidrogenul verde în România ar putea avea implicații semnificative asupra decarbonizării și locului țării pe harta energetică europeană, subliniind necesitatea unor politici stabile și eficiente pentru atragerea de investiții în acest sector vital.
