Deficitul bugetar al României în creștere
Conform rectificării bugetare din 1 octombrie, deficitul bugetar al României pentru acest an se va situa la 8,4% din PIB, în creștere de la ținta de 7% stabilită în bugetul din februarie. Această ajustare este parțial rezultatul unei performanțe mai slabe a veniturilor, dar principalele modificări se referă la cheltuieli, care au crescut cu 27,8 miliarde RON, echivalentul a 1,6% din PIB-ul prognozat de Fitch. Creșterea este generată în special de plăți mai mari de dobânzi, precum și de cheltuieli sociale și din sectorul sănătății.
Deficitul pe primele opt luni
Datele bugetare din perioada ianuarie–august arată un deficit de 86 miliarde RON, echivalent cu 4,6% din PIB-ul prognozat pentru 2025, similar cu cel înregistrat în aceeași perioadă din 2024. Rectificarea bugetară sugerează că deficitul bugetar total se va reduce cu doar 0,3 puncte procentuale, de la 8,7% din PIB în 2024, în ciuda măsurilor de înghețare a cheltuielilor anunțate de fostul guvern și a pachetului fiscal din iulie, estimat inițial la 1,1% din PIB.
Provocările financiare și previziunile Fitch
Fitch a actualizat previziunile, estimând că deficitul general al Guvernului, conform metodologiei ESA, se va reduce la 8,5% din PIB în 2025, de la un record de 9,3% anul trecut. Agenția preconizează scăderi lente ale deficitului, până la 7% în 2026 și 6,5% în 2027. Această traiectorie mai ridicată a deficitului, alături de o creștere economică modestă (0,7% în 2025, urcând la 1,2% în 2026 și 2027), va conduce la o creștere rapidă a datoriei guvernamentale, de la 54,8% din PIB în 2024 la 59% în 2025 și 65,6% în 2027.
Măsuri de consolidare fiscală
Guvernul a propus măsuri suplimentare de consolidare, inclusiv un al doilea pachet care vizează reduceri de cheltuieli la nivelul administrației locale. Înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026 este deja legiferată, iar un al treilea pachet fiscal ar putea fi prezentat în curând. Credibilitatea politicii fiscale este esențială, având în vedere revizuirile repetate ale țintelor fiscale din 2024.
Riscuri și incertitudini politice
Riscurile de implementare a măsurilor fiscale sunt semnificative, unele propuneri fiind supuse revizuirii de către Curtea Constituțională. Deși incertitudinea politică s-a redus considerabil, sprijinul pentru noi măsuri fiscale nu este garantat. Prim-ministrul Ilie Bolojan a amânat propunerea de reducere a cheltuielilor administrative din cauza opoziției partenerilor de coaliție.
Sprijinul european și condițiile de finanțare
Noua țintă de deficit pentru 2025 a fost agreată cu Comisia Europeană, care a contribuit la planul de ajustare fiscală. Disponibilitatea fondurilor europene, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, va oferi un stimul fiscal semnificativ. România a emis recent euroobligațiuni în valoare totală de 4 miliarde EUR, cu un randament mediu de 6,1%, ceea ce sugerează o îmbunătățire a condițiilor de finanțare.
Concluzie
Deficitul bugetar al României rămâne într-o stare critică, cu provocări semnificative în ceea ce privește implementarea măsurilor fiscale și stabilizarea datoriei guvernamentale, ceea ce va influența ratingul de credit al țării și încrederea investitorilor pe termen lung.
