Provocările economice ale României în 2023 și prognoza pentru 2026
România se confruntă cu o contracție economică estimată la 0,6% din PIB pentru acest an, iar prognozele indică o continuare a acestei tendințe, cu o scădere de peste 2% în 2024. Aceasta a fost declarația lui Florian Libocor, care subliniază că, deși există viziuni optimiste asupra economiei, realitatea consumului, a industriei și a agriculturii ridică multe semne de întrebare.
Impactul liberalizării prețurilor energiei
Libocor a menționat că liberalizarea prețurilor energiei și gazelor va avea un impact semnificativ asupra consumului, considerat principalul motor al creșterii economice. El a criticat ideea că majorarea cotei de TVA ar genera venituri suplimentare, numind-o o „glumă” și argumentând că efectele observate sunt mai degrabă rezultatul unor măsuri anterioare de colectare, nu al creșterii TVA.
Scăderea consumului și creșterea șomajului
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a evidențiat o scădere accentuată a consumului, o creștere a șomajului și a insolvențelor, aspecte care sunt caracteristice unui episod de recesiune. Potrivit lui, recesiunea ar putea fi ușoară în 2023, cu o scădere sub 1%, dar perspectivele de relansare economică rămân limitate din cauza politicilor fiscale și a deficitului.
Estimările diferite ale creșterii economice
Coface a prezentat o estimare mai optimistă, previzionând o creștere economică de 0,5% pentru 2023 și 1,2% pentru 2024. România se află printre țările cu cele mai slabe rate de creștere din regiune, fiind depășită doar de Austria. Comparativ, Ungaria se așteaptă la o creștere de 0,8% anul acesta și 2,3% anul viitor, iar Bulgaria la 2,7% în 2023 și 2,6% în 2026.
Concluzie
Provocările economice cu care se confruntă România sugerează o continuare a tendinței de recesiune, cu implicații semnificative asupra consumului și ocupării forței de muncă, ceea ce face necesară o reevaluare a politicilor fiscale și economice pentru a stimula o eventuală relansare.
