Înalta Curte contestă reglementarea pensiilor private
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la Legea privind plata pensiilor private, argumentând că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II constituie proprietatea privată a participanților. ICCJ subliniază că administratorii fondurilor de pensii au un drept de gestiune, iar statul nu dispune de aceste active, exercitând doar o supraveghere publică.
Preocupările ICCJ
Curtea consideră că limitarea pensiilor lunare aferente pensiei de tip retragere programată la valoarea indemnizației sociale pentru pensionari, precum și determinarea valorii pensiei viagere exclusiv de către furnizor constituie o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate și libertății contractuale. Aceasta poate produce un dezechilibru grav al intereselor, contrar prevederilor constituționale.
Magistrații ICCJ afirmă că, în absența unui scop clar și a unei compensații adecvate, această ingerință devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. De asemenea, ICCJ contestă soluția legislativă prin care fondurile de pensii private nu vor mai efectua plata pensiilor, ceea ce ar putea genera riscuri suplimentare, inclusiv insolvența.
Stabilitatea și încrederea în sistemul de pensii
Instanța subliniază că participanții la fondurile de pensii și-au planificat viitorul financiar bazându-se pe cadrul legal existent, care garanta proprietatea individuală. Modificarea acestuia fără o perioadă de tranziție rezonabilă și fără consultare publică afectează încrederea cetățenilor în stabilitatea sistemului de pensii private.
Argumentele juridice
ICCJ a invocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care stipulează că orice ingerință a statului asupra proprietății trebuie să fie prevăzută de lege și să urmărească un scop legitim. De asemenea, a menționat decizia CCR care afirmă că dreptul de proprietate privată nu poate fi limitat prin intervenții arbitrare ale legiuitorului.
Argumentele prezentate în expunerea de motive a legii nu justifică restrângerea dreptului de proprietate și a libertății contractuale, dat fiind că nu demonstrează existența unei disfuncționalități în sistem.
Detalii despre proiectul de lege
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților cu 178 de voturi „pentru”, 64 „împotrivă” și 22 abțineri. Acesta reglementează autorizarea și funcționarea furnizorilor de pensii private, precum și a fondurilor de plată a pensiilor. Membrii fondurilor de plată pot solicita maximum 30% din valoarea activului personal, iar cei cu afecțiuni oncologice pot primi 100% din valoare.
Furnizorii de pensii private vor administra fonduri de plată special constituite, iar plata pensiilor se va realiza lunar din activele acestor fonduri. Proiectul stabilește, de asemenea, suma minimă necesară pentru dobândirea unei pensii private și prevede reglementări privind organizarea sistemului de plată.
Concluzie
Contestația ICCJ la CCR subliniază riscurile și implicațiile legate de modificările legislative privind pensiile private, având potențialul de a afecta stabilitatea și încrederea în sistemul de pensii din România.
