Întorsătura politică de la Paris
Anul acesta, scena politică din Franța a fost marcată de instabilitate, culminând cu numirea a cinci prim-miniștri în doar un an. François Bayrou, al patrulea prim-ministru, a demisionat după nouă luni de guvernare, în data de 9 septembrie, provocând o criză politică semnificativă. Această demisie a fost influențată de datoria națională a Franței, care depășea 3.400 de miliarde de euro, reprezentând aproximativ 116% din PIB, și de un deficit public care se apropia de 6% din PIB, dublu față de limita de 3% stabilită de Bruxelles.
Demisia lui François Bayrou
Bayrou a solicitat un vot de încredere din partea Adunării Naționale, deși nu era obligat să facă acest lucru. Căderea sa a fost aproape inevitabilă, având în vedere că, pentru a-l răsturna, era nevoie doar de majoritatea deputaților prezenți. Astfel, el a devenit primul premier francez demis prin procedura prevăzută de articolul 49.1 din Constituție, un record pentru Republica a V-a, în contextul în care președintele Emmanuel Macron își desfășoară al doilea mandat.
Numirea lui Sébastien Le Cornu
După demisia lui Bayrou, Macron l-a numit pe Sébastien Le Cornu, un apropiat și fost ministru al Apărării, ca prim-ministru. Le Cornu a format un guvern de 18 miniștri, care a rezistat doar 12 ore. Pe 6 octombrie, el a demisionat, argumentând că diviziunile între partidele politice împiedicau orice compromis necesar pentru stabilitate.
Criza politică și revenirea lui Le Cornu
Președintele Macron a acceptat demisia lui Le Cornu, dar l-a rugat să continue discuțiile pentru a găsi soluții. După patru zile, Le Cornu a fost reinvestit în funcția de prim-ministru. Noul guvern a trecut, pe 16 octombrie, două moțiuni de cenzură inițiate de extremele politice. Această situație reflectă dificultățile cu care se confruntă un parlament divizat în trei grupuri, fără un consens clar.
Implicarea președintelui Macron
În ciuda provocărilor, Macron rămâne activ pe scena internațională și se așteaptă ca mandatul său să continue, indiferent de evoluțiile politice interne. Această instabilitate politică are implicații semnificative pentru viitorul Franței, având în vedere că datoriile publice și instabilitatea continuă să afecteze ratingul de credit al țării.
În concluzie, situația politică din Franța, marcată de schimbări rapide de premieri și de o criză severă de încredere, subliniază provocările cu care se confruntă actuala administrație și necesitatea unor soluții durabile pentru a asigura stabilitatea guvernamentală și economică.
