video cel mai scump condiment din lume este cultivat si in romania un singur gram de aur rosu este obtinut din 150 de flori 68f889494e190

Descoperă comoara culinară a României: cel mai costisitor condiment din lume, obținut din 150 de flori pentru un gram de „aur roșu”

Moderator
2 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Descoperirea șofranului din Vrancea

Cel mai scump condiment din lume, cunoscut sub denumirea de „aur roșu”, este șofranul cultivat într-un sat din județul Vrancea. Prețul kilogramului de șofran atinge 100.000 de lei, iar valoarea acestuia este direct proporțională cu efortul depus în procesul de cultivare și recoltare.

Procesul de cultivare

Claudiu, un cultivator din satul Gologanu, a început, în urmă cu cinci ani, să producă șofran. Recoltarea este un proces migălos, necesitând aproximativ 150 de flori pentru a obține un gram de șofran. Plantarea bulbilor se face manual, fără utilizarea de utilaje, iar bulbii sunt aduși din Spania, fiind așezați la o distanță precisă în sol. Aceștia se seamănă la o adâncime de 15 centimetri.

Recoltarea și procesul de uscare

Recoltarea florilor de șofran este extrem de delicată. Fiecare floare trebuie adunată manual, iar din fiecare floare se extrag cu mare atenție cele trei firișoare roșii, care constituie condimentul. Odată recoltate, florile sunt supuse unui proces de uscare, crucial pentru menținerea calității. Este important ca produsul să păstreze o umiditate și o temperatură corecte.

Impactul asupra comunității locale

Locuitorii din Gologanu sunt încântați de această cultură exotică, care reprezintă o oportunitate economică pentru comunitatea lor. Deși în zonă se cultivă în principal porumb, grâu și floarea-soarelui, șofranul aduce un element deosebit și o sursă de venit alternativă. Plantația de șofran este deschisă publicului, oferind ocazia vizitatorilor să descopere munca din spatele acestui condiment renumit.

Publicitate
Ad Image

Concluzie

Cultivarea șofranului în Vrancea nu doar că îmbogățește oferta culinară a României, dar contribuie și la dezvoltarea economică a comunității locale, demonstrând potențialul agriculturii de nișă în zonele rurale.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *