România, pe drumul spre independența energetică
Virgil Popescu, fost ministru al Energiei și membru în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, a declarat că România nu se confruntă cu un risc iminent de blackout. La o conferință de specialitate, el a subliniat că țara este în proces de a deveni independentă din punct de vedere energetic.
Proiecte de viitor în domeniul gazelor
Popescu a afirmat că, în 2027, odată cu extragerea gazelor din Marea Neagră, România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Acest lucru va contribui la securitatea energetică regională. El a menționat importanța consumului de gaz în țară, pentru a evita exportul excesiv, subliniind necesitatea utilizării gazului din Marea Neagră în industrii cu valoare adăugată.
Infrastructura energetică
Referindu-se la centralele electrice, Popescu a evidențiat succesul Centralei de la Mintia, care va fi pusă în funcțiune în 2026. Aceasta va fi cea mai mare centrală pe gaz din Europa, având o capacitate de 1,7 gigawați. În ceea ce privește energia nucleară, el a menționat că reactoarele 3 și 4 ar putea fi operaționale în 2031 sau 2032.
Provocări și transformări în sectorul energetic
Popescu a subliniat că, deși centralele pe cărbune vor continua să funcționeze pentru a asigura securitatea energetică, România trebuie să finalizeze noi investiții. Complexul Energetic Oltenia, care a fost la un pas de faliment în 2020, a primit un ajutor de urgență de 2,6 miliarde de euro pentru a-și plăti datoriile legate de certificatele de CO2. El a menționat că se așteaptă ca, în anul următor, să fie semnate contractele pentru construcția a două centrale, la Turceni și Ișalnița, cu o capacitate totală de 1.350 megawați, și finalizarea unor parcuri eoliene de 747 megawați.
Concluzie
România se îndreaptă spre o independență energetică, cu perspective promițătoare pentru sectorul gazelor naturale și investiții în energie verde, ceea ce va avea un impact semnificativ asupra securității energetice regionale.
