Analiza sectorului energetic românesc
Evoluția resurselor energetice în 2024
În anul 2024, resursele totale de energie disponibile au fost de 42 milioane tep, menținându-se la un nivel similar cu cel din 2023, datorită creșterii importurilor cu 6,2% și scăderii producției de energie primară. Resursele de cocs din import au scăzut cu 20,3%, iar cărbunele cu 12,6%. De asemenea, s-au înregistrat scăderi la energia hidroelectrică, eoliană, solar fotovoltaică și căldură nucleară de 7,9%. În contrast, resursele de țiței au crescut cu 5,8%.
Producția de energie primară
Producția de energie primară a scăzut la 21,07 milioane tep, înregistrând o reducere de 848.000 tep față de 2023. Această scădere a fost influențată de diminuarea producției de energie electrică din surse regenerabile, cărbune și țiței. Totuși, producția de gaze naturale utilizabile a crescut cu 0,8%, adică 61.000 tep.
Importurile și consumul energetic
Importul de produse energetice a crescut cu 6,2% în 2024, datorită majorării importului de țiței cu 12,1%. Au fost înregistrate scăderi la cărbune și cocs (-16%), gaze naturale utilizabile (-13,9%) și produse petroliere (-1,2%). În ceea ce privește consumul final energetic, acesta a crescut cu 0,4%, adică 92.000 tep, comparativ cu 2023. Creșteri s-au observat în transporturi (+2,8%) și industrie (+1,5%), în timp ce alte sectoare, inclusiv agricultura, silvicultura și consumul populației, au înregistrat scăderi.
Structura consumului final energetic
Din totalul consumului final energetic, transporturile au avut cea mai mare pondere, de 34,5%, urmate de consumul populației cu 31,8% și consumul din industrie cu 21,5%.
Exportul de energie
Exportul de energie, inclusiv buncărajul, a fost de 7,5 milioane tep, înregistrând o creștere de 298.000 tep (+4,1%) față de anul precedent.
Consumul energetic pe locuitor
Consumul intern brut de energie pe locuitor a fost de 1.598 kg echivalent petrol, în creștere cu 0,4% față de 2023.
Concluzie
Declinul producției interne de energie, în contrast cu creșterea importurilor, evidențiază o dependență tot mai mare a României de sursele externe de energie, ceea ce poate avea implicații semnificative pentru securitatea energetică a țării.
