Creșterea fondurilor pentru investiții
Triplarea finanțării pe principiul cofinanțării, unde fiecare euro primit de la bugetul Uniunii Europene este completat de un euro din bugetul național și un euro din sectorul privat, ar putea genera un buget investițional total de aproape 200 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Această sumă ar putea poziționa România între principalii competitori industriali din Europa, transformând-o într-un jucător regional de primă mărime, conform declarațiilor lui Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, la o conferință organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK).
Negocieri pentru bugetul european 2028-2034
La nivel european, se desfășoară negocieri pentru cadrul bugetar financiar multianual 2028-2034, România având o alocare estimată de aproximativ 60 de miliarde de euro, din care 10 miliarde de euro ar putea fi destinați instrumentelor financiare menite să stimuleze competitivitatea. Pîslaru a subliniat flexibilitatea fără precedent oferită de propunerea Comisiei Europene, care permite statelor membre să aleagă între gestionarea descentralizată și managementul bazat pe performanță.
Oportunități și provocări în gestionarea fondurilor
Ministrul a evidențiat atât oportunitățile, cât și provocările acestei flexibilități. În timp ce România ar putea aloca fondurile într-un mod mai eficient, lipsa unei supravegheri stricte ar putea aduce riscuri. Pîslaru a propus o triplă finanțare, având în vedere că 10 miliarde de euro pe an din bugetul național ar putea veni în completarea fondurilor europene, iar sectorul privat ar trebui să contribuie cu o sumă similară.
Implementarea și absorbția fondurilor
Ministrul a anunțat că procesul de programare pentru planul de 200 de miliarde de euro ar putea începe în primul trimestru din 2025, cu finalizare în iulie 2027. De asemenea, a menționat că, din cauza problemelor fiscale, guvernul a fost nevoit să ia măsuri nepopulare, dar necesare, pentru a asigura absorbția fondurilor din PNRR, care este esențială înainte de termenul limită din 2026.
Contribuția mediului de afaceri
Reprezentanții mediului de afaceri, în special cei germani, au subliniat importanța simplificării legislației și reducerii birocrației. Volker Raffel, președintele AHK, a declarat că utilizarea eficientă a fondurilor europene ar trebui să fie prioritară, iar Sebastian Metz a insistat pe necesitatea unor reduceri de costuri în sectorul public, fără a afecta investițiile publice.
Perspectivele dezvoltării economice
Triplarea finanțării prin aport comun al fondurilor europene, al bugetului național și al capitalului privat reprezintă o oportunitate semnificativă pentru transformarea României într-un actor regional competitiv. Succesul acestei strategii depinde de capacitatea statului de a gestiona eficient resursele, de realizarea unor reforme concrete, de simplificarea birocrației și de definirea unei politici industriale clare pentru următorii ani.
Colaborarea între guvern și mediul privat, împreună cu o utilizare responsabilă a fondurilor europene, poate transforma actuala situație într-un punct de cotitură pentru dezvoltarea economică a țării.
