România se transformă într-o economie a serviciilor
Valentin Lazea, economist șef la Banca Națională a României, consideră că România nu are capacitatea necesară pentru a deveni o economie high-tech, din cauza absenței unor baze solide în sistemele educaționale și de cercetare-inovare. Lazea subliniază că scorurile scăzute la testele PISA și procentul de 40% de analfabeți funcționali limitează aspirațiile către o economie bazată pe cunoaștere.
Propuneri pentru îmbunătățirea educației
Lazea a propus ca, pentru a aspira la o economie a cunoașterii în următorii 15-20 de ani, să se implementeze un sistem de stimulente și penalizări pentru profesori, în vederea încurajării educației în mediul rural. De asemenea, a sugerat acordarea de burse de stat celor mai buni elevi din liceele rurale, cu obligația de a se întoarce în localitățile de origine după finalizarea studiilor.
Problemele sistemului de cercetare-inovare
În ceea ce privește sistemul de cercetare-inovare, Lazea a evidențiat lipsa de colaborare între actorii implicați, precum inovatorii, producătorii, comercianții și specialiștii în proprietate intelectuală. A propus crearea unui ecosistem informatic care să faciliteze interacțiunea între acești actori, astfel încât inovațiile să fie mai bine integrate în piață.
Direcția economiei românești
Lazea a remarcat că România și Europa se îndreaptă spre o economie a serviciilor, influențată de lipsa resurselor strategice pentru producția industrială și de costurile mai ridicate ale forței de muncă comparativ cu alte continente. A menționat că România are un excedent în exporturile de transporturi internaționale, servicii informatice și servicii de prelucrare a bunurilor, dar înregistrează un deficit în turism, construcții și servicii personale.
Promovarea turismului și serviciilor
Valentin Lazea a subliniat necesitatea promovării diverselor forme de turism în România, inclusiv turismul cultural și religios, pentru a atrage mai mulți turiști. De asemenea, a propus dezvoltarea unor servicii de construcții mai complexe și a serviciilor personale, cum ar fi îngrijirea vârstnicilor din Europa, pentru a valorifica competențele lingvistice ale românilor.
Concluzie
Transformarea României într-o economie a serviciilor necesită reforme fundamentale în educație și cercetare, precum și o abordare strategică în promovarea diverselor domenii de servicii, pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă pe termen lung.
