Sistemul Energetic Național
În prezent, Sistemul Energetic Național (SEN) se bazează aproape exclusiv pe sursele convenționale de generare a energiei, cum ar fi gazul, energia nucleară, hidroenergia și cărbunele, în special în contextul vremii reci. Sursele regenerabile, precum energia fotovoltaică și eoliană, au o contribuție foarte mică, reprezentând doar 12% din producția totală instantanee, ceea ce arată că SEN nu poate funcționa eficient pe baza acestora în perioadele de vârf de consum.
Producția de energie
Sursele convenționale generează energie la capacitatea lor maximă. Termocentralele pe gaz, în special cele în cogenerare, contribuie cu peste 1.600 MW, adică 25% din totalul producției. Hidroelectrica urmează cu aproape 1.500 MW (23%), iar Nuclearelectrica produce 1.350 MW. Termocentralele pe cărbune generează puțin peste 1.000 MW.
Importurile energetice
Pentru a asigura consumul energetic, România este nevoită să importe energie. În prezent, consumul de zi se ridică la circa 7.500 MW, iar importurile ajung la 1.300 MW, echivalentul producției nucleare. În timpul serii, consumul depășește 8.000 MW, iar importurile cresc aproape la 2.000 MW. În scenarii extreme, cum ar fi zilele consecutive de ger, importurile ar putea atinge până la 3.800 MW, maximul capacității transfrontaliere.
Provocările sezonului rece
Acest sezon de iarnă se preconizează a fi dificil din punct de vedere al asigurării resurselor energetice. România nu produce suficientă energie internă pentru a acoperi nevoile, ceea ce face ca dependența de importuri să fie crucială. Dacă Guvernul nu ar fi obținut amânarea închiderii a 535 MW din grupurile pe cărbune, România ar fi riscat un blackout, conform declarațiilor ministrului Energiei, Bogdan Ivan.
Concluzie
Dependența de sursele tradiționale și importuri în SEN evidențiază vulnerabilitatea sistemului energetic românesc, care ar putea duce la crize energetice severe în condiții de consum extrem.
