Tensiuni între Executiv și Judecătorie
Bătălia din prezent între Guvernul României și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) privind reforma sistemului de pensii pentru magistrați a generat un conflict constituțional similar cu cel dintre președintele Iohannis și ministrul Justiției în cazul revocării Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA.
Presiunea financiară din PNRR
Executivul se confruntă cu presiunea pierderii unei finanțări de 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) dacă reforma pensiilor speciale nu este adoptată până la 28 noiembrie. În acest context, Guvernul a propus un proiect de lege despre care nu există un consens, nici măcar în rândul celor care ar trebui să-l avizeze.
Controversele reformei propuse
Proiectul de reformare a pensiilor magistraților a fost supus transparenței decizionale într-un interval scurt, în încercarea de a evita atenția asupra detaliilor care ar putea afecta sistemul de justiție. Măsurile propuse, cum ar fi limitarea pensiei la 70% din ultimul salariu net și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, au generat tensiuni semnificative între Guvern și CSM. Aceste modificări riscă să afecteze grav viitorul sistemului judiciar din România.
Avertismente din partea Bruxelles-ului
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a subliniat că întârzierile în adoptarea legii pensiilor speciale nu mai pot fi tolerate de Comisia Europeană, iar României îi stă în pericol accesul la fondurile europene.
Reacția Consiliului Superior al Magistraturii
CSM a anunțat că avizul său va fi disponibil cel mai devreme săptămâna viitoare. Vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a declarat că proiectul prezentat nu diferă semnificativ de varianta anterioară, considerată neconstituțională. Magistrații solicită o pensie de 65% din salariul brut, în contrast cu 55% propus de Guvern.
Critica campaniei Guvernului
Claudiu Sandu a acuzat Guvernul de inițierea unei campanii publice de ură împotriva magistraților, subliniind faptul că pensiile mari sunt rezultatul politicilor fiscale anterioare. Proiectul afectează nu doar pensionarii actuali, ci și magistrații activi, care vor beneficia de pensii mult mai mici.
Consecințe și așteptări
În fața acestor tensiuni, scena politică românească se pregătește pentru o săptămână crucială. Guvernul se află într-o cursă contracronometru pentru a obține avizul CSM, în timp ce CSM cere respect și timp pentru evaluarea propunerilor. Cetățenii asistă la un nou episod în care responsabilitatea este pasată între instituții, lăsând în umbră modernizarea statului și credibilitatea României.
În concluzie, România se află într-un moment critic, cu riscuri semnificative de eșec în reformele necesare, care ar putea afecta grav stabilitatea instituțională și dezvoltarea economică viitoare.
