Evoluția inflației și anticipațiile economice
Anticipațiile privind evoluția ratei inflației pentru următoarele 12 luni s-au redus, marcând o premieră în acest episod inflaționist; însă, politica fiscală rămâne principalul risc pentru inflație și stabilitatea financiară, conform președintelui Asociației CFA România, Adrian Codirleașu. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (noiembrie 2026) a scăzut la 6,26%, iar 75% dintre participanți se așteaptă la o reducere a ratei inflației în perioada următoare.
Prognoza cursului de schimb EUR/RON
Aproximativ 83% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Valoarea medie anticipată pentru orizontul de 6 luni este de 5,1410 lei pentru un euro, iar pentru 12 luni, de 5,2045 lei.
Deficitul bugetar și creșterea economică
Deficitul bugetar prognozat pentru anul 2025 este de 8,3% din PIB, iar pentru 2026, acesta este anticipat la 7%. Creșterea economică pentru 2025 a fost revizuită la 0,6%, iar pentru 2026 se estimează o creștere de sub 1%. Datoria publică ca procent din PIB este preconizată să ajungă la 62% în următoarele 12 luni.
Evoluția prețurilor locuințelor
În ceea ce privește prețurile proprietăților rezidențiale, 54% dintre participanți se așteaptă la stagnare în următoarele 12 luni. De asemenea, 67% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 33% le consideră corect evaluate.
Ratingul de credit al României
Într-o întrebare suplimentară a sondajului, 96% dintre participanți prevăd menținerea României în categoria de rating recomandată investițiilor („investment grade”) în următoarele 12 luni.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut cu 7,3 puncte în luna octombrie, cu o scădere de 7,8 puncte a componentei de anticipații și de 6,3 puncte a componentei de condiții curente. Sondajul, realizat lunar de CFA România, reflectă anticipațiile analiștilor financiari privind activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.
Concluzie
Reducerea anticipațiilor inflaționiste, împreună cu așteptările de depreciere a leului și prognoza deficitului bugetar, sugerează o continuare a provocărilor economice pentru România, impactând stabilitatea financiară și încrederea investitorilor.
