Contextul macroeconomic și impactul IMCA
Într-un climat macroeconomic și bugetar complicat, impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) se dovedește a fi una dintre principalele bariere în calea investițiilor în România, contrar obiectivelor de atragere a capitalului pentru dezvoltarea economică. Într-o perioadă de restructurări și disponibilizări în mediul privat, menținerea IMCA pune presiune suplimentară asupra companiilor care încearcă să își susțină activitatea și locurile de muncă.
Critica impozitului minim pe cifra de afaceri
IMCA, care se aplică indiferent de existența profitului, contravine principiilor economice de bază și nu este utilizat în țările dezvoltate din Uniunea Europeană. Această măsură ignoră realitățile sectoriale și ciclicitatea economică, descurajând investițiile pe termen lung, în special în proiecte de tip greenfield. România trebuie să atragă investiții cu valoare adăugată mare și să contribuie la creșterea competitivității economice, nu să descurajeze capitalul productiv.
Compararea cu alte țări din regiune
Atractivitatea României pentru investitori este în scădere, în timp ce țări precum Polonia, Cehia sau Bulgaria devin destinații preferate pentru investiții. Deși România are o cotă de impozit pe profit de 16%, companiile se confruntă cu o rată efectivă de impozitare superioară din cauza IMCA, care poate ajunge la 90% în anumite situații. Investitorii nu sunt dispuși să vină în România pentru a plăti impozit, chiar și în anii în care înregistrează pierderi.
Impactul asupra companiilor
IMCA afectează disproporționat companiile cu marje reduse de profit, descurajând investițiile și subminând competitivitatea economiei românești. Aplicat pe întregul lanț de producție și distribuție, acest impozit generează distorsiuni de piață și alimentează inflația. În contextul încetinirii economice, menținerea IMCA riscă să elimine multe firme de pe piață, reducând baza de impozitare și afectând veniturile bugetare.
Efectele IMCA asupra planurilor de investiții
Un sondaj realizat în comunitățile de afaceri a arătat că din 80 de companii, 55 au declarat că sunt direct afectate de IMCA. 64% dintre companii au amânat, redus sau reconsiderat planurile de investiții, iar aproximativ 60% au semnalat un impact major asupra operațiunilor, afectând disponibilitatea fondurilor pentru investiții, prețurile, lanțurile de aprovizionare și politicile de personal.
Apel către factorii de decizie
Prelungirea aplicării IMCA, introdus inițial ca măsură temporară, fără reforme structurale reale, este considerată nedreaptă pentru mediul economic. Se solicită eliminarea acestei taxe discriminatorii și construirea bugetului de stat pentru 2026 pe baza unui cadru fiscal coerent, predictibil și bine fundamentat, care să încurajeze investițiile și competitivitatea.
Concluzie
Menținerea IMCA ar putea avea consecințe grave asupra mediului de afaceri din România, descurajând investițiile și afectând stabilitatea economică pe termen lung.
