Stocurile de gaze în Uniunea Europeană
Stocurile de gaze naturale din Uniunea Europeană sunt semnificativ mai reduse comparativ cu anul trecut, conform datelor publicate pe platforma AGSI a Gas Infrastructure Europe. La data de 24 noiembrie, depozitele din UE totalizau 892,39 TWh (terawatt-oră), având un grad de umplere de 78,14%. Comparativ cu aceeași dată din anul precedent, când stocurile erau de 1.006,58 TWh, acest lucru arată o scădere de peste 114 TWh.
Impactul asupra țărilor europene
Germania, cel mai mare operator de depozite de gaze din Uniunea Europeană, se confruntă cu o scădere semnificativă a stocurilor, care au ajuns la 175,75 TWh în noiembrie 2025, față de 232,56 TWh în aceeași perioadă din 2024. Gradul de umplere a coborât de la peste 92% la sub 70%. De asemenea, scăderi importante sunt observate și în Olanda, Ungaria, Austria și Spania, unde volumele stocate sunt mai mici decât anul trecut, iar gradul de umplere a scăzut în multe cazuri cu peste 10 puncte procentuale, sporind vulnerabilitatea acestor țări în fața unui sezon de iarnă dificil.
România, pe un trend ascendent
În contrast, România se numără printre puținele țări din Uniunea Europeană care au reușit să își îmbunătățească situația. Stocurile de gaze ale României au crescut de la 30,27 TWh în 2024 la 31,56 TWh în 2025, iar gradul de umplere a urcat de la 89,39% la 93,21%. Această evoluție plasează România deasupra mediei europene, oferind un nivel suplimentar de siguranță în fața posibilelor tensiuni pe piața energetică în lunile de iarnă.
Consecințele stocurilor reduse
Depozitele subterane de gaze reprezintă un element esențial al securității energetice a Europei în sezonul rece. Scăderea de aproape 10 puncte procentuale a gradului mediu de umplere față de anul trecut poate crea presiune pe piața gazelor, în special în cazul unor valuri de frig intens sau al problemelor de aprovizionare. Această situație poate duce la creșteri de prețuri și la o volatilitate mai mare pe piețele energetice în perioada următoare.
Concluzie
Scăderea stocurilor de gaze din Uniunea Europeană, în contrast cu creșterea din România, subliniază provocările energetice cu care se confruntă continentul pe fondul sezonului rece, având potențiale implicații asupra prețurilor și stabilității piețelor energetice.
