Întârzieri în proiectele de infrastructură europeană
Marile proiecte din rețeaua europeană de transport sunt semnificativ întârziate, iar Uniunea Europeană riscă să nu îndeplinească obiectivele pentru 2030, în ciuda investițiilor de miliarde de euro din fonduri ale UE. Un raport al Curții Europene de Conturi (ECA) subliniază că întârzierile afectează conectivitatea, comerțul și eforturile de reducere a emisiilor din transport.
Stadiul proiectelor strategice
Proiectele esențiale pentru creșterea conectivității în Uniunea Europeană au înregistrat întârzieri majore, chiar dacă s-au alocat 15,3 miliarde de euro din fonduri europene în 2020. Legislația UE pentru îmbunătățirea rețelelor de transport, Trans-European Transport Network (TEN-T), adoptată în 2013, a suferit întârzieri din cauza pandemiei de COVID-19 și a invaziei Rusiei în Ucraina, care au generat creșteri semnificative ale prețurilor la energie și construcții. Auditorii europeni au constatat o creștere reală a costurilor de 47% față de estimările inițiale pentru cele opt megaproiecte analizate, iar datele din 2025 indică o creștere de peste 82%.
Supravegherea Comisiei Europene
Raportul ECA evidențiază o supraveghere slabă din partea Comisiei Europene, care ar fi trebuit să fie mai proactivă în monitorizarea finalizării coridoarelor rețelei centrale de către statele membre. Un raport anterior din 2020 semnala deja întârzieri și creșteri de costuri. Neîndeplinirea obiectivelor TEN-T subminează obiectivele climatice ale UE, menținând emisiile la niveluri ridicate și punând în pericol planul de neutralitate climatică până în 2050.
Impactul întârzierii proiectelor asupra României
Printre cele opt proiecte evaluate se numără o autostradă din România (A1), alături de alte patru proiecte feroviare și o cale navigabilă. Aceste întârzieri afectează direct conectivitatea și dezvoltarea economică a țării. Raportul arată că termenul mediu de întârziere a crescut de la 11 ani la 17 ani pentru cinci dintre proiectele analizate, ceea ce evidențiază o deteriorare a situației. De exemplu, linia feroviară Basque Y, care ar fi trebuit să fie operațională în 2010, este acum estimată a fi gata cel mai devreme în 2030.
Consecințele întârzierilor
Auditorii europeni avertizează că obiectivul pentru 2030 privind finalizarea rețelei centrale TEN-T va fi ratat, ceea ce va genera costuri mai mari pentru companii și consumatori și va reduce oportunitățile comerciale în interiorul UE. De asemenea, constrângerile impuse transportului feroviar vor adânci discrepanțele între modurile de transport și vor contraveni angajamentului UE de a muta traficul de pe șosea pe cale ferată.
Necesitatea investițiilor
Comunitatea Europeană a Căilor Ferate și a Companiilor de Infrastructură (CER) a subliniat că finalizarea TEN-T necesită investiții masive, estimând 500 de miliarde de euro până în 2030 și 1.500 de miliarde de euro până în 2050. Noul mecanism Connecting Europe Facility ar trebui să fie majorat pentru a atinge noile obiective și termenele de finalizare.
Aceste întârzieri în proiectele de infrastructură nu doar că afectează România, ci și întreaga Uniune Europeană, generând provocări economice și ecologice semnificative.
