Planul de finanțare pentru programul nuclear național al României
România își propune un plan de finanțare în trei etape pentru programul nuclear național, care include un pachet de ajutoare de stat notificat pentru modernizarea unității 1 de la Cernavodă, un alt pachet în curs de finalizare pentru unitățile 3 și 4 și un model în analiză pentru proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești. Aceste clarificări au fost prezentate în cadrul unei dezbateri organizate de Energy Policy Group (EPG) și Clean Air Task Force (CATF), cu câteva zile înainte de aprobarea preconizată a Deciziei finale de investiție (FID) pentru reactoarele modulare din România.
Reabilitarea unității 1 de la Cernavodă
Proiectul de reabilitare a unității 1 de la Cernavodă este cel mai avansat din punct de vedere financiar și tehnic. România intenționează să obțină 600 de milioane de euro din Fondul pentru modernizare al UE, combinat cu o schemă de contracte pentru diferență (CfD) pentru a stabiliza veniturile și a face investiția bancabilă. Grantul din Fondul de modernizare este destinat să reducă prețul de exercitare (strike price) al CfD-ului, diminuând astfel costul pentru consumatori.
Deși energia nucleară nu este prioritară la nivelul UE, România susține că reabilitarea este o investiție în modernizare care poate beneficia de suportul Fondului. Guvernul a notificat schema de ajutor de stat pentru Unitatea 1 în decembrie 2025, iar aprobarea acesteia durează, de obicei, aproximativ un an, dar România speră să reducă acest termen.
Unitățile 3-4 de la Cernavodă
Proiectul unităților 3 și 4 este considerat simplu din punct de vedere tehnic, având la bază o tehnologie cunoscută. România va trimite o notificare oficială pentru ajutorul de stat în luna februarie, după un proces intern de consultare. Este de așteptat ca viitorul mecanism bugetar multianual al UE să nu fie disponibil la timp pentru a fi utilizat în finanțarea acestor unități, ceea ce va necesita identificarea altor surse de cofinanțare.
Proiectul SMR de la Doicești
În ceea ce privește reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești, România se confruntă cu provocări specifice pentru un proiect inovator. Tehnologia aleasă ar fi prima de acest fel în România, având costuri inițiale mai mari și fără economii de scară. O soluție posibilă ar putea fi achizițiile private prin contracte bilaterale, unde un contract de tip PPA ar asigura certitudinea veniturilor.
Discuțiile cu potențiali investitori în centre de date sugerează că, dacă un consumator mare se angajează să achiziționeze energie pe termen lung, acest lucru ar oferi o structură PPA care să asigure creditorii și finanțatorii internaționali.
Probleme de abordat
Diversele dezbateri au evidențiat preocupări legate de viabilitatea financiară și acceptabilitatea publicului. S-a făcut o distincție între schema CfD pentru energiile regenerabile și cea pentru domeniul nuclear, care ar putea fi susținută direct de consumatori, dacă nu există o componentă de grant. Se consideră că un CfD fără grant ar putea deveni dificil de acceptat din punct de vedere politic.
De asemenea, timpul este un factor critic, iar experții avertizează că o schemă CfD pentru nuclear trebuie personalizată, ceea ce ar necesita consultări și eforturi îndelungate. Deși suportul pentru energia nucleară în Europa a crescut, România se confruntă cu un declin al sprijinului public, în special din cauza preocupărilor legate de prețul energiei electrice.
Concluzie
Proiectele nucleare din România, inclusiv reabilitarea unității 1 de la Cernavodă și dezvoltarea unităților 3-4 și a reactoarelor modulare, sunt esențiale pentru asigurarea unui mix energetic diversificat și sustenabil. Totuși, succesul acestora depinde de capacitatea de a obține finanțare adecvată și de acceptarea publicului, în contextul preocupărilor legate de costurile energetice.
