România în criză economică
În 2025, România a înregistrat o creștere economică de 0,6%, în contextul schimbării rapide a modelului economic. Premierul Ilie Bolojan a subliniat tranziția de la un model bazat pe deficit și consum la unul axat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară.
Bolojan a menționat că recesiunea tehnică temporară este parte a acestui proces, având în vedere că anii 2024 și 2025 sunt interconectați. În 2024, România a avut un deficit bugetar de 8–9% din PIB și un deficit extern de 8,2% din PIB, înregistrând o creștere economică modestă de sub 1%. Premierul a explicat că stimulul fiscal din 2024 a avut un impact economic redus, contribuind la acumularea dezechilibrelor interne și externe.
Impactul cheltuielilor bugetare
În 2024, Bolojan a observat că banii cheltuiți au fost direcționați mai mult către consum curent și cheltuieli rigide, în loc de dezvoltarea economică. De asemenea, consumul a fost alimentat de importuri, iar inflația a redus efectul stimulului fiscal. În 2025, s-a realizat o corecție de 1% din PIB, ceea ce a generat costuri sociale și nemulțumiri, dar a dus la o creștere economică similară cu cea din anul precedent, demonstrând că problema principală nu a fost lipsa banilor, ci utilizarea acestora.
Bolojan a subliniat că consolidarea fiscală este esențială pentru stabilitate și dezvoltare sustenabilă, chiar dacă presupune o perioadă temporară de contracție economică. El a afirmat că România nu traversează o criză, ci o corecție economică necesară.
Reacția lui Grindeanu
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat că intrarea României în recesiune tehnică este o rușine pentru întreaga coaliție de guvernământ. Acesta a recunoscut că PSD își asumă partea de responsabilitate pentru situația economică actuală, având în vedere că nu a reușit să oprească măsurile economice dăunătoare.
Grindeanu a subliniat că românii nu sunt doar cifre în tabele bugetare, ci oameni care depind de deciziile guvernului. El a cerut un dialog real în coaliție și a avertizat că guvernarea trebuie să fie orientată către oameni, nu doar către calcule politice sau imagine.
Concluzie
România se confruntă cu o perioadă economică dificilă, marcată de recesiune tehnică și dezechilibre bugetare, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri economice mai eficiente și a dialogului în cadrul coaliției de guvernare pentru a asigura stabilitatea și prosperitatea pe termen lung.
