România pe piața energetică regională
România are o poziție structurală puternică pe piața gazelor naturale din Europa Centrală și de Est, producția internă acoperind majoritatea cererii și asigurând un mix energetic echilibrat. Totuși, țara nu și-a definit încă un rol regional clar, conform analistului energetic Aura Săbăduș, care evidențiază că România nu își valorifică pe deplin potențialul, în ciuda sprijinului acordat Republicii Moldova în crizele energetice cauzate de Rusia din 2021.
Reconfigurarea fluxurilor de gaze naturale
Evaluarea Săbăduș vine pe fondul schimbărilor în fluxurile de gaze naturale europene. Din 2022, Rusia a redus livrările de gaze către Europa cu aproximativ 80%, iar singura rută rămasă pentru transportul gazelor rusești către Uniunea Europeană trece prin Turcia, Bulgaria, Serbia și Ungaria. Reglementările UE din 2027 prevăd eliminarea completă a importurilor de gaze rusești prin conducte, ceea ce a dus la inversarea fluxurilor de gaze: acum gazul vine de la vest la est, pe măsură ce se dezvoltă noi coridoare de aprovizionare.
Cererea de gaze în regiune
Regiunea Europei Centrale și de Est, cu circa 160 de milioane de locuitori, consumă anual între 95 și 100 de miliarde de metri cubi de gaze, iar cererea este așteptată să crească din cauza tranziției de la cărbune la gaz și a necesităților de reconstrucție în Ucraina. Într-un scenariu postbelic, cererea de gaz ar putea crește semnificativ, având în vedere că Ucraina a importat aproximativ 5 miliarde de metri cubi anul trecut.
Noi oportunități de tranzit
Patru rute majore de aprovizionare se conturează în Europa Centrală și de Est. Prima axă leagă Germania, Austria și Ucraina, transportând volume semnificative de gaz de la vest la est. A doua rută este coridorul balcanic, cu gaz rusesc pe ruta Turcia-Bulgaria-Serbia-Ungaria. A treia rută leagă Danemarca, Finlanda, Polonia și Ucraina, iar a patra este coridorul vertical, care transportă gaz de la Grecia prin Bulgaria, România și Moldova către Ucraina.
Poziția României și provocările întâmpinate
România este cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, iar producția este așteptată să crească odată cu avansarea proiectelor din Marea Neagră. Cu toate acestea, țara nu a reușit să își definească clar rolul în contextul regional. Absența unei piețe regionale lichide a gazelor naturale complică situația, deoarece multe țări din zonă sunt dependente de importurile de GNL care trebuie să tranziteze mai multe jurisdicții, ceea ce generează costuri ridicate.
Tarifarea și concurența regională
Diferențele de preț în Europa Centrală și de Est rămân considerabile în comparație cu Europa de Vest, iar tarifele de transport sunt o problemă sensibilă. România, situată geografic avantajos, dispune de o infrastructură subutilizată, în vreme ce concurența pentru fluxurile regionale de gaze se intensifică. Statele Unite au promovat activ exporturile de GNL către regiune, iar Turcia devine un furnizor regional important.
Concluzie
România are potențialul de a deveni un actor regional semnificativ pe piața energetică, dar trebuie să își clarifice rolul și să dezvolte o piață a gazelor lichide pentru a reduce costurile și a-și valorifica resursele interne. În contextul geopolitic actual, securitatea energetică devine o prioritate, iar România ar putea juca un rol crucial în asigurarea acesteia în regiune.

