România și ETCS
România se alătură țărilor precum Germania, Polonia și Italia în clasamentul țărilor cu infrastructură feroviară ETCS avansată. Comisia Europeană analizează planurile naționale ale statelor membre pentru a evalua realismul acestora până în 2030.
Evaluarea planurilor naționale
Până în 2030, analiza Comisiei Europene arată că Belgia, Franța, Ungaria, Luxemburg, Slovenia, Spania, Suedia și Olanda au implementat deja 50% din liniile planificate pentru ETCS. Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca și Slovacia au planuri ambițioase, vizând 60-80% din kilometrii necesari, ceea ce reprezintă un obiectiv provocator în următorii cinci ani.
Strategiile Estoniei, Finlandei, Irlandei, Letoniei și Lituaniei, chiar dacă nu sunt foarte ambițioase, se confruntă cu dificultăți din cauza lipsei de experiență în implementarea ETCS. Planurile Portugaliei și Greciei reprezintă provocări considerabile, deoarece aceste țări au puțină experiență în operarea ETCS, dar intenționează să echipeze peste 100 km anual până în 2030.
Stadiul implementării ETCS
Până la sfârșitul anului 2024, Sistemul European de Control al Trenurilor (ETCS) a fost implementat pe aproximativ 17% (12.400 km) din rețeaua TEN-T. Comisia Europeană consideră acest progres „semnificativ întârziat” și riscă să nu îndeplinească obiectivele stabilite de Regulamentul TEN-T. Pentru a îmbunătăți situația, cel de-al treilea Plan de lucru ERTMS propune:
- O guvernanță și coordonare mai puternice pentru o implementare mai rapidă a ERTMS, în special pe secțiunile transfrontaliere;
- O finanțare stabilă pentru a asigura certitudinea deciziilor de investiții pe termen lung;
- O abordare pe termen lung, trecând de la implementarea individuală la planuri coordonate la nivel de rețea;
- Considerarea implementării ERTMS ca o modernizare strategică a sistemului.
Investiții în infrastructura feroviară din România
România derulează o licitație de aproape două miliarde de lei pentru implementarea ERTMS nivel 2 pe tronsonul Predeal – Buftea și pe tronsonul Chitila – Pajura – București Băneasa – Pantelimon – Lehliu – Fetești – Constanța. În prezent, procedura se află în etapa de evaluare a ofertelor, cu participarea companiilor Hitachi și Alstom. De asemenea, CFR Infrastructură planifică implementarea ERTMS prin proiecte majore, finanțate din PNRR, Programul Transport 2021–2027 și Bugetul de stat.
Printre cele mai avansate proiecte se numără legăturile Caransebeș–Timișoara–Arad (162 km, în execuție) și Cluj–Oradea–Episcopia Bihor (linie TEN-T, în execuție). România intenționează să aibă peste 900 km de cale ferată dotată cu ERTMS până în 2030, integrându-se astfel în rețeaua de transport european și transformându-se într-un nod logistic regional.
Concluzie
Implementarea ERTMS în România reprezintă un pas important în modernizarea infrastructurii feroviare, facilitând integrarea în rețeaua europeană și îmbunătățind eficiența transportului feroviar.
