Deficitul nu mai poate susține avansul economic
Într-o declarație recentă, ministrul Finanțelor a subliniat că România a realizat o convergență remarcabilă a veniturilor în ultimele două decenii, datorită integrării europene. Totuși, acest progres a adus cu sine dezechilibre macroeconomice și disparități regionale. Trecerea de la categoria de venit mediu la venit ridicat nu este automată, iar semnele de întrebare asupra creșterii economice de 0,6% în 2025 și recesiunea tehnică din a doua parte a anului sunt legitime. Ministrul a afirmat că România nu traversează o criză, ci o schimbare necesară de paradigmă, având în vedere că modelul de creștere bazat pe consum alimentat de deficite fiscale externe nu mai este viabil.
Corecția modelului fiscal
Ministrul a explicat că modelul fiscal anterior a fost o iluzie a prosperității, afectând fundamentele economice ale țării. Corecția acestor direcții vine cu costuri de tranziție, iar creșterea economică nu mai poate fi obținută prin deficit, ci trebuie câștigată prin productivitate. Eforturile de consolidare fiscală implementate în 2025 și 2026 sunt cele mai ambițioase din istoria postaderării României. La sfârșitul anului 2025, deficitul bugetar cash a scăzut la 7,7% din PIB, sub ținta de 8,4%, reprezentând o ajustare de aproximativ 1,6 puncte procentuale față de 2024. Cheltuielile de personal au fost reduse cu 0,6% din PIB, iar investițiile publice au fost protejate.
Obiectivele de reducere a deficitului
Ministrul a exprimat încrederea că deficitul poate fi redus la aproximativ 6,2% din PIB până la sfârșitul anului, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu. Consolidarea fiscală este văzută ca un mijloc de a construi un model de creștere bazat pe competitivitate, nu doar pe consum.
Pachetul de relansare economică
Ministrul a prezentat un nou pachet de relansare economică, care include un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de peste 200 de milioane de euro, prin granturi, credite fiscale și garanții de stat. Anvelopa totală pentru sprijin se ridică la 5 miliarde de euro până în 2032, fiind canalizată către șapte sectoare prioritare, inclusiv materii prime critice și noi tehnologii. Un credit fiscal de 10% pentru cercetare și dezvoltare a fost introdus, împreună cu o schemă de sprijin pentru IMM-uri inovatoare, care oferă granturi și deduceri pentru active în tehnologii avansate.
Inovația și digitalizarea în economia românească
Pe lângă măsurile fiscale, a fost introdusă amortizarea superaccelerată de 65% pentru activele achiziționate în 2026, un impozit unic de 1% pentru microîntreprinderi și bonificații pentru plata la termen a obligațiilor fiscale. Digitalizarea este considerată o politică macroeconomică, iar pachetul de relansare integrează această logică, transformând politica fiscală într-un instrument de transformare tehnologică.
Colaborarea europeană pentru competitivitate
Agenda de reformă a României se aliniază cu dezbaterea europeană, având în vedere provocările precum deficitul de inovație și dependențele strategice. România își propune să contribuie la o Europă mai competitivă, prioritizând investițiile și maximizând absorbția fondurilor europene. Ministrul a subliniat importanța accesului la finanțare și a implicării băncilor de stat în susținerea proiectelor cu valoare adăugată.
Concluzie
România își asumă un angajament ferm de a-și transforma modelul economic, mutându-se de la un model bazat pe deficit la unul bazat pe competitivitate și productivitate, în contextul unei Europe în căutarea unei reziliențe sporite.
