OCDE trage un semnal de alarmă: munca la negru persistă în România
Munca la negru și plata salariilor „în plic” rămân o problemă structurală pe piața muncii din România, conform raportului „OCDE Economic Surveys: România 2026”, publicat recent. Economia informală este extinsă, iar o parte semnificativă a activității economice are loc în afara sistemului fiscal și a protecției sociale. Nivelul ridicat al muncii nedeclarate afectează colectarea taxelor, distorsionează concurența între firme și limitează accesul angajaților la protecție socială.
Economia informală în România
Raportul OCDE evidențiază că munca nedeclarată reprezintă o provocare majoră pentru piața muncii și pentru colectarea veniturilor fiscale. Conform analizei, nivelul scăzut al conformării fiscale și prevalența muncii informale limitează colectarea veniturilor publice, fenomenul fiind mai pronunțat decât în multe alte economii europene.
Formele muncii nedeclarate
Munca nedeclarată se manifestă în diverse forme, inclusiv prin lucrul fără contract de muncă sau prin salarii parțiale declarate. Una dintre cele mai comune forme de economie informală este plata salariilor „în plic”, unde angajatul primește un salariu oficial mai mic, iar diferența este plătită în numerar, nefiind declarată autorităților. Aceasta apare frecvent în economii cu un nivel ridicat al taxării muncii și cu un control fiscal insuficient, precum România.
Impactul asupra angajaților
Deși plata salariului „în plic” poate părea avantajoasă pe termen scurt, riscurile pentru angajați sunt semnificative. Veniturile nedeclarate nu contribuie la stabilirea pensiei sau a altor drepturi sociale, iar angajații care lucrează la negru se confruntă cu dificultăți în cazul conflictelor de muncă. Aceștia sunt adesea excluși din sistemele de protecție socială, ceea ce crește riscul de sărăcie, în special la vârsta pensionării.
Impactul asupra mediului de afaceri și economiei
Munca nedeclarată afectează nu doar angajații, ci și mediul de afaceri și economia în ansamblu. Companiile care plătesc salarii la negru au costuri mai mici și pot concura neloial cu cele care respectă legislația fiscală. Totodată, economia informală reduce veniturile statului din taxe și contribuții sociale, afectând astfel resursele disponibile pentru serviciile publice esențiale.
Recomandările OCDE pentru reducerea muncii la negru
Raportul OCDE propune măsuri pentru combaterea muncii nedeclarate, precum modernizarea și digitalizarea administrației fiscale, dezvoltarea unor sisteme de control bazate pe analize de risc și îmbunătățirea capacității instituțiilor de a detecta și sancționa munca nedeclarată. De asemenea, este esențial ca politicile publice să încurajeze trecerea lucrătorilor din economia informală în cea formală, facilitând accesul la locuri de muncă declarate și reducând barierele administrative.
Concluzie
În lipsa unor măsuri eficiente, munca la negru riscă să continue să afecteze stabilitatea sistemelor sociale și dezvoltarea economică pe termen lung în România.
