Provocarea economică a Beijingului
China a experimentat în ultimele decenii o creștere economică rapidă și un surplus comercial semnificativ. Totuși, economia sa, exprimată în dolari, a stagnat din cauza deflației și a devalorizării monedei naționale, similar cu „deceniile pierdute” ale Japoniei. La vârful său, în 2021, produsul intern brut al Chinei reprezenta 18,5% din economia globală, echivalând cu aproximativ trei sferturi din PIB-ul Statelor Unite. Recent, însă, acest procent a scăzut la 16,5% în 2025, ceea ce plasează economia chineză sub două treimi din cea americană, conform datelor Fondului Monetar Internațional.
Deflația și moneda națională slabă
Beijingul se confruntă cu o combinație problematică de deflație internă, care reduce valoarea bunurilor, și o monedă slabă, afectând astfel valoarea relativă a economiei chineze în dolari. Deși China produce mai multe bunuri ca niciodată, valoarea acestora în dolari a stagnat. Mark Williams, economist-șef pentru Asia la Capital Economics, a subliniat că această stagnare afectează percepția asupra puterii economice a Chinei.
Impactul asupra investițiilor străine
Scăderea puterii de cumpărare a Chinei este îngrijorătoare pentru investitori, deoarece câștigurile în dolari din investițiile lor sunt acum mai mici. Williams a menționat că, deși China a fost percepută ca o piață în expansiune, stagnarea acesteia în dolari subminează această percepție. De exemplu, retailerul spaniol Inditex a redus numărul magazinelor din China cu aproximativ 80% între 2018 și 2026, iar vânzările din America și Spania au depășit acum vânzările din Asia.
Riscurile „decadelor pierdute”
Problemele economice cu care se confruntă China sunt asemănătoare cu cele ale Japoniei, care a avut o creștere economică rapidă până în 1995, când a ajuns la aproape 75% din economia Statelor Unite, dar a scăzut la sub 15% din cauza deflației și a unei monede slabe. Deși Japonia rămâne o putere economică, nu mai are influența de altădată din anii ’80 și ’90. Nu este clar dacă China va urma această traiectorie, dar stagnarea economiei sale raportată la dolar reprezintă o problemă majoră.
Exporturile și stimularea consumului intern
Competiția internă acerbă a dus la scăderea prețurilor și profiturilor, forțând companiile chineze să își vândă produsele în afaceri externe. De asemenea, o monedă slabă a crescut atractivitatea exporturilor, ceea ce a dus la o creștere a acestora. China a promis stimularea consumului intern, care ar putea genera inflație și ar îmbunătăți valoarea economiei sale în dolari. Unii economiști sugerează că ponderea Chinei în economia globală ar putea crește din nou anul acesta, reprezentând un posibil moment de cotitură pentru economia chineză.
În concluzie, provocările economice cu care se confruntă China, cum ar fi deflația și o monedă națională slabă, ar putea avea consecințe semnificative asupra statutului său economic global, amintind de traiectoria Japoniei în ultimele decenii.
