Previziunile BNR privind inflația și provocările economice pentru România
Rata anuală a inflației a continuat să scadă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025, conform Băncii Naționale a României (BNR). Această descreștere a fost determinată în principal de scăderile semnificative ale prețurilor energiei electrice și gazelor naturale; însă, a fost parțial contrabalansată de creșterile prețurilor la produse precum LFO, produsele din tutun și combustibili.
Previziuni de creștere a inflației
BNR estimează că rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026, ca urmare a scumpirii combustibililor, pe fondul majorării cotațiilor petrolului și gazelor naturale, influențată de războiul din Orientul Mijlociu. De asemenea, se preconizează efecte nefavorabile în trimestrul II 2026 pe segmentul energiei și efecte tranzitorii din expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică, precum și majorarea cotelor de TVA și accizelor.
Activitatea economică și PIB-ul
Activitatea economică s-a redus cu 1,9% în trimestrul IV 2025, comparativ cu o scădere de 0,1% în trimestrul precedent, iar avansul PIB-ului a scăzut la 0,2% în trimestrul IV 2025, de la 1,7% în trimestrul III. Formarea brută de capital fix a înregistrat o creștere robustă, iar exportul net a devenit expansionist, cu o scădere mai mică a volumului exporturilor comparativ cu importurile.
Perspectivele pe termen scurt
În primul trimestru din 2026, se așteaptă o ușoară redresare a activității economice, dar cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB-ului. Vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor au înregistrat un declin puternic, iar producția industrială a continuat să scadă. Deficitul comercial și deficitul de cont curent și-au accelerat contracția.
Contextul piețelor financiare
BNR a decis, pe 7 aprilie 2026, menținerea dobânzii cheie la 6,50% pe an, precum și a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare la 7,50% pe an. Deciziile vizează menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu și sprijinirea unei creșteri economice sustenabile.
Incertitudinile economice
Riscurile la adresa perspectivei economice sunt amplificate de războiul din Orientul Mijlociu și criza energetică globală, care pot afecta puterea de cumpărare a consumatorilor și activitatea firmelor. Absorbția fondurilor europene, în special a celor din PNRR, este esențială pentru contrabalansarea efectelor negative ale consolidării bugetare și ale conflictului actual.
Concluzie
În concluzie, România se confruntă cu provocări semnificative legate de inflație și activitatea economică, influențate de factori externi, precum conflictul din Orientul Mijlociu. Este crucial ca măsurile de politică economică să se alinieze pentru a asigura stabilitatea macroeconomică pe termen lung.
