Record Dezamăgitor pentru România în Salariul pe Oră
România a înregistrat în 2025 un cost mediu brut orar al forței de muncă de 12,9 euro, marcând o creștere de 9,3% față de anul anterior. Aceasta plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Bulgaria. În perioada 2016-2025, România a avut una dintre cele mai mari rate medii anuale de creștere a costului salarial orar din UE (+13%), dar rămâne semnificativ sub media UE27, care este de aproximativ 30 de euro pe oră.
Structura Economică și Inegalitățile Salariale
Rădăcinile poziției slabe a României în clasamentul salarial european se găsesc în structura economică bazată pe valoare adăugată mică și pe o forță de muncă concentrată în sectoare cu venituri reduse. Aproape 24% dintre salariații români câștigă sub 2/3 din mediana națională a salariului, comparativ cu o medie UE de 14,7%.
Sectorul Construcțiilor: Debut Timid în 2026
În ianuarie 2026, volumul lucrărilor de construcții a scăzut anual cu 2,3%, cu toate cele trei segmente de activitate în teritoriu negativ. Estimările pentru primul trimestru din 2026 sugerează o tendință de slăbiciune, influențată de reducerea finanțării naționale, adoptarea tardivă a bugetului de stat și condițiile meteo nefavorabile. Dezvoltatorii din zona rezidențială mizează pe finalizarea proiectelor deja demarate, în timp ce, în sectorul nerezidențial, activitatea este susținută în principal de relocări și optimizări.
Scăderea în Comerț și Servicii
Sectorul comerțului și serviciilor private a scăzut cu aproape 6% în ianuarie 2026, iar prognozele indică un recul anual estimat la -1% pentru primul trimestru. Comerțul cu amănuntul și serviciile prestate populației au înregistrat scăderi de peste 9% și, respectiv, 13% în prima lună a anului. Serviciile prestate companiilor au o situație mai bună, cu șanse de a finaliza trimestrul I pe un teren pozitiv, deși cu un ritm anual mult mai redus.
Presiunea pe Prețuri în România
Creșterea costului unitar al producției în România a fost de +16,1% în T4 2025, influențată de salarii, marje de profit și impozite nete. Costul unitar real al muncii a scăzut cu -6,8%, indicând o redistribuire a valorii dinspre salariați către capital și bugetul de stat. Spre deosebire de România, economiile precum Cehia și Ungaria au avut marje comerciale negative, iar Polonia a reușit să neutralizeze parțial presiunea salarială printr-o productivitate solidă.
Concluzie
România se confruntă cu o stagnare salarială și o structură economică deficitară, ceea ce afectează semnificativ veniturile salariaților și competitivitatea economică. Această situație subliniază necesitatea unor reforme structurale pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și a reduce inegalitățile salariale.
