Nemulțumiri față de proiectul de lege privind salariile medicilor
Președintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, a exprimat îngrijorări legate de noul proiect de lege privind salarizarea, subliniind că acesta ar putea duce la situații absurde în sistemul medical. Conform noilor reglementări, medicii rezidenți ar putea câștiga mai puțin după promovarea în anii superiori de pregătire, iar un medic de medicină generală ar putea avea un coeficient salarial mai mic decât al unui asistent medical principal licențiat.
Riscurile promovării profesionale
Poiană a explicat că, în prezent, salariile medicilor rezidenți sunt deja mici și inadecvate, iar noua lege introduce riscuri majore. „Promovarea profesională poate duce la scăderea salariului”, a declarat ea. De exemplu, un rezident care avansează de la anul II la anul III sau de la anul III la anul IV ar putea, teoretic, să fie încadrat la un salariu mai mic decât cel anterior, deși a promovat. Aceasta se întâmplă deoarece trece într-o nouă categorie de salarizare, în conformitate cu prevederile legii.
Critici privind coeficienții salariali
Cătălina Poiană a criticat coeficienții de salarizare din Anexa 2 a proiectului de lege, considerându-i „extrem de nefavorabili” pentru personalul medical. Un medic de medicină generală ar avea un coeficient de salarizare de 1,76, mai mic decât cel al unui asistent medical principal licențiat. Această diferențiere reprezintă o nedreptate care nu reflectă nivelul de pregătire și responsabilitatea profesiei medicale.
Impactul asupra sistemului medical
Declarațiile președintelui Colegiului Medicilor se aliniază criticilor venite din partea altor categorii profesionale din domeniul sănătății și asistenței sociale, care contestă noua lege a salarizării. Cătălina Poiană subliniază că aceste probleme pot crea o distorsiune în salarizarea medicilor, afectând astfel calitatea serviciilor medicale oferite pacienților.
Noua lege a salarizării ridică semne de întrebare cu privire la echitatea și sustenabilitatea sistemului medical, iar preocupările exprimate de Cătălina Poiană reflectă tensiunile existente în rândul profesioniștilor din domeniu. Aceste aspecte ar putea avea consecințe grave asupra stabilității și atragerii resurselor umane în sistemul de sănătate din România.
