Declin semnificativ al prețului aurului
Prețul aurului se îndreaptă spre o scădere de aproximativ 14,6% în luna martie, marcând cea mai mare depreciere lunară din octombrie 2008, când aurul a avut o scădere de 16,8%. Această depreciere este influențată de efectele economice ale conflictului dintre Statele Unite și Iran, care a intrat în a cincea săptămână.
Creșterea recentă a prețului
Marți, prețul aurului a crescut cu aproximativ 3%, atingând 4.652,31 dolari pe uncie, în timp ce contractele futures pe aur au urcat la aproximativ 4.645 dolari pe uncie. Această creștere vine într-un context de incertitudine legată de evoluția conflictului din regiune.
Context geopolitic
Conform Wall Street Journal, președintele american Donald Trump a sugerat că este deschis la oprirea ostilităților militare, chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă. Trump a afirmat că Washingtonul „poartă discuții serioase” cu oficiali iranieni, dar a avertizat că, fără un acord rapid, forțele americane ar putea ataca infrastructura vitală din Iran. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că obiectivele Washingtonului în Iran ar putea fi îndeplinite „în câteva săptămâni”.
Impactul asupra pieței aurului
Conflictul din Orientul Mijlociu a influențat piața aurului, având în vedere creșterea prețurilor la petrol și gaze, care a amplificat temerile legate de inflația globală și posibile majorări ale dobânzilor. Wayne Nutland, manager de investiții, a subliniat că modul în care se tranzacționează aurul s-a schimbat semnificativ, având o relație inversă cu randamentele obligațiunilor și cu dolarul american înainte de războiul din Ucraina.
Volatilitatea și perspectivele pe termen lung
Iain Barnes, director de investiții, a menționat că volatilitatea aurului a fost de două ori mai mare decât media istorică, în principal din cauza participării sporite a investitorilor financiari. Analiștii Goldman Sachs consideră că, pe termen lung, perspectivele pentru aur rămân pozitive, estimând că prețul ar putea ajunge la aproximativ 5.400 de dolari pe uncie până la sfârșitul anului 2026. Acest lucru ar putea fi susținut de diversificarea rezervelor băncilor centrale și de eventuale reduceri ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA.
Riscuri pe termen scurt
Pe termen scurt, analiștii avertizează că riscurile rămân orientate în jos, mai ales dacă tensiunile din Strâmtoarea Ormuz continuă, determinând investitorii să lichideze pozițiile în aur. Totuși, pe termen mediu, tensiunile geopolitice ar putea readuce interesul pentru aur ca activ de refugiu.
Concluzie
Scăderea semnificativă a prețului aurului reflectă efectele imediate ale tensiunilor geopolitice, iar perspectivele pe termen lung sugerează o posibilă recuperare, influențată de deciziile băncilor centrale și de evoluțiile din Orientul Mijlociu.
