Inflația și provocările economice
Banca Națională a României (BNR) estimează că inflația ar putea să se reducă treptat în primele luni ale anului 2026, însă economia se confruntă cu provocări și incertitudini considerabile. Corecția bugetară inițiată în 2025, care va continua probabil în 2026, împreună cu măsurile fiscal-bugetare suplimentare implementate la începutul acestui an, sunt de natură să genereze presiuni dezinflaționiste intense din partea factorilor fundamentali, în special din partea cererii agregate.
Incertitudini în consolidarea bugetară
BNR subliniază că incertitudinile persistă în legătură cu măsurile care vor fi adoptate în viitor pentru continuarea consolidării bugetare, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și procedurii de deficit excesiv. Riscurile semnificative pentru activitatea economică și evoluția inflației pe termen mediu provin în principal din mediul extern, inclusiv conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale.
Impactul fondurilor europene
Absorbția și utilizarea eficientă a fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU, sunt esențiale pentru atenuarea efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru implementarea reformelor structurale necesare, inclusiv tranziția energetică.
Evoluția inflației și a economiei în 2025
În ultimele luni ale anului 2025, rata anuală a inflației a scăzut ușor, atingând 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie. Această scădere a fost contrabalansată, în parte, de o creștere a ratei inflației de bază, care a ajuns la 8,5% în decembrie. Rata medie anuală a inflației IPC s-a majorat la 7,3% în decembrie 2025, de la 6,1% în septembrie, iar inflația calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum a fost de 8,6% în decembrie 2025.
Activitatea economică și deficitul de cont curent
Activitatea economică a înregistrat o contracție de 0,2% în trimestrul III 2025, după o creștere de 1,1% în trimestrul precedent. Totuși, avansul PIB a crescut cu 1,7% față de aceeași perioadă a anului anterior, susținut de formarea brută de capital fix. Consumul privat a accelerat ușor, iar exporturile au început să crească, ceea ce a condus la o reducere a deficitului de cont curent, chiar dacă într-un ritm încetinit.
Perspectivele pe piața muncii și creditul
Piața muncii a continuat să se ajusteze, cu o mică scădere a efectivului salariaților și o rată a șomajului de 6,1% în trimestrul III 2025. Intențiile de angajare s-au menținut ușor peste media istorică, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a restrâns. În ceea ce privește creditul acordat sectorului privat, acesta a continuat să scadă, dar mai lent, ajungând la 6,8% în noiembrie 2025.
Deciziile de politică monetară
În contextul actual, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, cu ratele dobânzilor pentru facilitatea de creditare și depozit stabilite la 7,50% și, respectiv, 5,50% pe an.
Concluzie
Analizele actuale sugerează o descreștere lentă a ratei anuale a inflației în primele luni din 2026, dar incertitudinile și provocările economice persistă, ceea ce subliniază complexitatea situației economice în contextul global actual.
