BNR: Deteriorarea prognozelor privind inflația
Membrii Consiliului BNR au semnalat o înrăutățire a perspectivei inflației, mai ales în segmentul de mijloc al orizontului de prognoză. Rata anuală a inflației este așteptată să scadă lent în trimestrul I 2026, dar va crește mai pronunțat în trimestrul II 2026, comparativ cu previziunile anterioare. Se estimează o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, urmată de o reluare a descreșterii pe o traiectorie mai ridicată, cu reintrarea în intervalul țintei în trimestrul II 2027, mai târziu decât se anticipase anterior.
Estimările ratei inflației
Proiecțiile indică o rată anuală a inflației de 9,8% în iunie 2026 și de 3,9% în decembrie 2026, față de 9,2% și, respectiv, 3,7% prevăzute anterior. La finele anului 2027, rata inflației ar putea ajunge la 2,9%, similară cu estimările anterioare pentru luna septembrie 2027.
Cauzele creșterii inflației
Creșterea ratei inflației din trimestrul II 2026 este atribuită efectelor de bază pe segmentul energetic, majorării cotațiilor unor mărfuri și eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază, începând cu 1 aprilie 2026. Acești factori vor influența în principal componentele exogene ale IPC, afectând mai puțin dinamica inflației de bază.
Presiuni din partea ofertei și cererii
Factorii de pe partea ofertei vor recăpăta caracterul inflaționist în trimestrul II 2026, dar vor deveni dezinflaționiști în intervalul următor, pe fondul epuizării efectelor directe generate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și majorarea TVA-ului și accizelor. Balanța riscurilor rămâne înclinată în sens ascendent, având în vedere incertitudinile legate de expirarea schemei de plafonare a prețului gazelor naturale.
Factori fundamentali și impactul cererii agregate
Presiunile fundamentale sunt așteptate să rămână neutre sau foarte ușor dezinflaționiste, având în vedere adâncirea deficitului de cerere agregată în semestrul II 2025, asociată cu slăbirea cererii de consum. Deficitul de cerere agregată va continua să crească pe parcursul acestui an, restrângându-se ușor în 2027.
Investițiile și creșterea economică
Se preconizează o consolidare a structurii cererii agregate în 2026, cu o contribuție mai mare a investițiilor la creșterea economică. Riscul ca o creștere temporară a ratei inflației din trimestrul II 2026 să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu este considerat redus, necesitând totuși o monitorizare atentă a evoluțiilor.
Deciziile BNR privind politica monetară
Consiliul BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%, a ratei pentru facilitatea de creditare la 7,50% și a ratei pentru facilitatea de depozit la 5,50%. Această decizie vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu și promovarea unei creșteri economice sustenabile.
Concluzie
Deteriorarea prognozelor privind inflația subliniază provocările economice cu care se confruntă România, influențate de factori interni și externi, ceea ce impune o atenție sporită asupra politicilor economice și a gestionării riscurilor.
