Provocările majore pentru România până în 2026
Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne este considerată cel mai semnificativ risc pentru România, evaluat la un nivel ridicat. Instituțiile de credit estimează o probabilitate mare de apariție și un impact potențial asupra sistemului financiar peste medie, acest risc fiind relativ dificil de gestionat.
Deficitele gemene și vulnerabilitățile economice
Deficitele gemene, bugetar și de cont curent, împreună cu estimările privind scăderea PIB-ului, constituie principalele vulnerabilități economice. Deși Guvernul a făcut progrese în consolidarea fiscal-bugetară, instituțiile de credit subliniază necesitatea continuării eforturilor pentru stabilizarea finanțelor publice.
Riscurile cibernetice și inovația financiară
Riscul legat de provocările în securitatea cibernetică și inovația financiară se situează pe locul doi în rândul riscurilor, cu o probabilitate în creștere și un impact potențial peste medie. Amenințările cibernetice, tot mai frecvente, necesită implementarea rapidă a măsurilor de securitate și îmbunătățirea educației financiare a populației pentru prevenirea fraudelor.
Cadrul legislativ incert și solvabilitatea sectorului bancar
Cadrul legislativ incert în domeniul financiar-bancar reprezintă al treilea risc sistemic, generând dificultăți în planificarea pentru bănci. Recenta serie de măsuri fiscale și reglementări suplimentare a creat incertitudine în sector.
Riscul de nerambursare a creditelor
Riscul de nerambursare a creditelor de către sectorul neguvernamental este un alt risc ridicat, cu probabilitate de apariție în creștere. Factorii care pot afecta bonitatea companiilor includ condițiile de piață și întârzierile în încasări, în special în sectorul agricol, unde seceta și concurența externă reprezintă surse de incertitudine.
Costurile de finanțare și capacitatea de plată
Un risc evaluat ca fiind crescut este cel al majorării costului de finanțare, cauzat de creșterea ratei dobânzii și/sau de deprecierea cursului de schimb, afectând capacitatea de plată a populației și IMM-urilor. Instituțiile de credit estimează o probabilitate mai mare de apariție a acestui risc, dar consideră că este relativ ușor de gestionat.
Încrederea investitorilor și contextul geopolitic
Riscul asociat reducerii încrederii investitorilor în economiile emergente rămâne ridicat. Deși s-au înregistrat progrese în relațiile comerciale, incertitudinile legate de politicile economice și tensiunile geopolitice continuă să influențeze situația.
Riscurile moderate și gestionabile
Riscurile moderate includ intensificarea legăturii dintre sectorul bancar și sectorul public, precum și evoluțiile din piața imobiliară rezidențială, care au o probabilitate de apariție sub medie. În T2 2025, prețurile locuințelor au crescut moderat, dar, ajustate cu inflația, au scăzut.
Riscurile din piața imobiliară comercială și lichiditatea sectorului bancar
Piața imobiliară comercială a arătat reziliență, cu investiții de aproximativ 390 milioane de euro. Riscul de lichiditate în sectorul bancar este evaluat la un nivel scăzut, cu o probabilitate redusă de apariție și impact sub medie.
Riscul climatic și expunerile vulnerabile
Riscul climatic este considerat cel mai scăzut, înregistrând o îmbunătățire. Băncile identifică IMM-urile și persoanele fizice cu venituri reduse ca fiind cele mai vulnerabile la riscurile de credit. Creșterea TVA-ului și a altor impozite va exercita presiuni asupra veniturilor disponibile.
Concluzie
În concluzie, România se confruntă cu o serie de riscuri economice și financiare semnificative până în 2026, care necesită o atenție constantă din partea autorităților și instituțiilor financiare pentru a asigura stabilitatea economică și bunăstarea populației.
