Bugetul pentru 2026: O expansiune de 1% și un deficit de 6,2%
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că bugetul adoptat de Guvern pentru anul 2026 este „realist” și prevede o creștere a fondurilor pentru investiții, inclusiv din fonduri europene. Deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB, fiind considerat „primul pas decisiv” pentru ieșirea din procedura de deficit excesiv, deși Nazare a recunoscut existența unor riscuri legate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Detalii despre buget
PIB-ul de referință este de 2.045,2 miliarde de lei, cu o prognoză de creștere economică de 1% și o inflație de 6,5% pentru 2026. Bugetul alocă aproximativ 164 de miliarde de lei pentru investiții, o creștere semnificativă față de cele 138 de miliarde din 2025, majoritatea provenind din fonduri europene. Fondurile destinate PNRR au crescut la aproape 110 miliarde, incluzând și componenta SAFE.
Strategia de reducere a deficitului
Bugetul prevede, de asemenea, o creștere a dobânzilor de aproximativ 10 miliarde de lei și o majorare a bugetului pentru apărare de circa 6 miliarde de lei, în contextul reducerii deficitului de la 146 de miliarde de lei (7,6% din PIB) în 2025 la 6,2% în 2026, echivalând cu aproximativ 127 de miliarde de lei. Nazare a subliniat importanța calității investițiilor, care se concentrează pe PNRR și fonduri europene.
Importanța anului 2026 pentru PNRR
Anul 2026 este esențial pentru accesarea fondurilor din PNRR, fiind ultimul an în care România poate solicita aceste finanțări. Nazare a menționat că bugetul este așteptat de piețe, Comisia Europeană și autoritățile publice locale, aducând sume suplimentare de 7 miliarde de lei pentru autoritățile locale și sprijinind proiecte importante, cum ar fi infrastructura rutieră și spitalele.
Riscuri și incertitudini
Ministrul Finanțelor a avertizat că există riscuri legate de conflictul din Orientul Mijlociu, care ar putea afecta economia. Este necesară o monitorizare atentă a evoluției inflației, cu date așteptate de la BNR în curând.
Bugetul pentru 2026 reflectă o strategie de echilibru între investiții și reducerea deficitului, având implicații semnificative pentru viitorul economic al României și pentru accesarea fondurilor europene.
