Cererea de energie ieftină în Europa
Europa nu duce lipsă de oameni, tehnologie sau capital, însă se confruntă cu o scădere a energiei ieftine, cauzată de decizii politice. Prin taxarea semnificativă a carburantului, electricității și gazului, România, ca multe alte țări din UE, și-a transformat infrastructura energetică într-o sursă de venituri fiscale, ceea ce a condus la o economie în dificultate.
Costurile energiei și impactul asupra industriei
Dumitru Chisăliță afirmă că energia reprezintă între 20% și 50% din costurile unor industrii fundamentale. Taxele ridicate afectează atât investițiile, cât și prețurile finale. Chisăliță subliniază că o impozitare agresivă nu „corectează piața”, ci alungă capitalul, rezultând în relocări masive de producție în țări precum SUA, unde gazul este considerabil mai ieftin.
Influența taxelor asupra prețurilor
Taxele pe motorină și benzină se reflectă în toate produsele, afectând în special pe cei care muncesc fizic, care fac naveta sau care locuiesc în apartamente modeste. Chisăliță descrie acciza pe motorină ca fiind „cea mai puțin înțeleasă și destructivă taxă”, având un impact direct asupra transportului bunurilor, influențând astfel prețul alimentelor și al altor produse esențiale.
Inflația și structura costurilor
Chisăliță consideră că inflația din România este de natură logistică, nu monetară, deoarece transportul este considerat un lux. România pedepsește distanța și energia, iar această abordare nu va rezolva problema inflației, care este generată de costuri structurale. Problema nu constă în grija pentru mediu, ci în alegerea unei metode proaste prin care se scumpesc carburanții și energia de bază.
Consecințele pe termen lung
Chisăliță subliniază că nicio mare putere economică nu s-a dezvoltat pe baza energiei scumpe. România, ca multe alte țări europene, riscă stagnarea economică prin penalizarea consumului de energie. Dacă această tendință va continua, economia românească se va eroda treptat, ducând la o industrie mai redusă, mai multe importuri și tensiuni sociale crescânde.
Concluzie
România nu trebuie să aleagă între un mediu verde și prosperitate; este esențial să înțeleagă că o economie nu poate fi sustenabilă dacă este falimentară. Energia trebuie să fie considerată o resursă strategică, nu un instrument fiscal, pentru a evita efectele negative asupra economiei și societății.
