Reducerea deficitului bugetar: o soluție necesară
Reducerea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent este o soluție esențială pentru Guvern, conform economiștilor bancari Valentin Tătaru de la ING Bank și Adrian Codirlașu, președinte CFA România. Tătaru subliniază că soluționarea problemei prin inflație este extrem de inegală, afectând disproporționat segmentele cele mai vulnerabile ale populației.
Impactul inflației asupra economiilor
Adrian Codirlașu afirmă că inflația de 10% a redus valoarea economiilor în lei, spunând că Guvernul a „luat” 10% din economiile acelor persoane care dețin economii în această monedă. Inflația, spre deosebire de impozite, afectează și stocul economiilor, generând ceea ce se numește represiune financiară. Acesta este contextul actual din România, unde cei care economisesc suportă povara deficitului bugetar prin inflație și dobânzi reale negative.
Perspectivele reformării sectorului bugetar
Tătaru menționează că există speranțe pentru o reformare reală a sectorului bugetar, având în vedere că salariul mediu net din sectorul public a stagnat în luna august. Deși s-au făcut progrese în înghețarea cheltuielilor, economistul subliniază că aceasta nu reprezintă neapărat o reformă profundă.
Inflația ca taxă regresivă
Tătaru consideră inflația cea mai regresivă taxă, afectând în special persoanele cu venituri mici, care nu au active ce le-ar putea crește valoarea în timp. El face referire la modelul economic din SUA, unde un număr mic de consumatori generează o proporție semnificativă din consumul total.
Deficitul bugetar și contul curent
Codirlașu adaugă că România s-a împrumutat pentru a face față importurilor, iar deficitul bugetar ridicat este rezultatul cheltuielilor necontrolate. El subliniază că emisiunile de obligațiuni de către Guvern contribuie la tipărirea banilor, ceea ce afectează masa monetară și generează atât deficit de cont curent, cât și inflație.
Indicele Prețurilor de Consum
În luna octombrie, indicele prețurilor de consum a fost de 9,8% față de aceeași perioadă a anului anterior, în scădere față de 9,9% în luna precedentă. Inflația de bază a rămas constantă la 8,1%, iar se estimează că rata anuală a inflației va încheia anul 2025 la 9,7%.
Concluzie
Aceste perspective economice sugerează că inflația și deficitul bugetar continuă să afecteze profund economia românească, având implicații directe asupra puterii de cumpărare a populației și stabilității economice pe termen lung.
