Impactul conflagrației iraniene asupra economiei românești
Aversiunea la risc pe piețele globale a crescut semnificativ odată cu izbucnirea războiului din Iran. Ratingul scăzut al României, apropiat de categoria „junk”, face ca investitorii să fie reticenți în a aloca fonduri către țară. Conform lui Adrian Codirlașu, primele majorări ale costurilor de împrumut s-au înregistrat în România și Ungaria după declanșarea conflictului.
Creșterea dobânzilor la titlurile de stat
Înainte de război, dobânzile la titlurile de stat românești pe 10 ani erau de aproximativ 6,24%. Pe 5 martie 2026, acestea au crescut la 6,75%. De asemenea, dobânzile pe termen scurt au ajuns la 6,20% pentru 6 luni și 6,30% pentru un an. Codirlașu consideră că aversiunea investitorilor și majorarea costurilor de împrumut vor continua, iar o scădere a dobânzilor înainte de încheierea conflictului este improbabilă.
Inflația și prețurile combustibililor
Inflația în România este așteptată să crească din cauza majorării prețurilor la petrol cu 40% și a gazelor cu 70%. Adrian Codirlașu subliniază că prețul actual al petrolului, de 80 de dolari pe baril, este normal, dar ar putea crește semnificativ dacă depășește 100 de dolari. Prețurile ridicate ale combustibililor din România sunt influențate de impozitarea crescută, cu majorări de accize și TVA în ultimii doi ani.
Perspectivele economice
Economiștii de la ING Bank avertizează că amplificarea conflictului din Orientul Mijlociu reduce probabilitatea unei reduceri a ratei dobânzii de politică monetară în luna mai. De asemenea, aversiunea față de risc afectează și cursul leului, care a depășit temporar nivelul de 5,1 lei pentru un euro. Cursul oficial de schimb din 5 martie 2026 a fost de 5,0941 lei pentru un euro.
Concluzie
Creșterea economică a României în 2026 depinde în mare măsură de durata conflictului din Orientul Mijlociu, care influențează costurile de împrumut, inflația și stabilitatea monedei naționale.

