Corneliu Bodea despre rețeaua viitorului
Corneliu Bodea, CEO al Adrem și președinte al Centrului Român de Energie, discută despre transformarea energetică digitală a României și evoluția companiei de la un contractor EPC tradițional la un integrator de infrastructură inteligentă. El subliniază importanța automatizării, analizei și flexibilității în gestionarea rețelelor energetice, unde bateriile, senzorii și software-ul colaborează pentru a echilibra rețelele în timp real.
Tranziția către inteligență
Bodea afirmă că Adrem nu mai consideră EPC ca fiind „sfârșitul proiectului”, ci se concentrează pe modul în care infrastructura funcționează în timp. Valoarea reală constă în capacitatea infrastructurii de a răspunde, adapta și învăța. Proiectele recente demonstrează integrarea automatizării, senzorilor și analizelor în structura instalațiilor, ajutând la anticiparea congestiilor și detectarea dezechilibrelor.
Integrarea activelor regenerabile
Pe măsură ce congestia rețelei crește, Adrem contribuie la integrarea activelor regenerabile prin proiecte de hibridizare, unde stocarea devine o componentă esențială a rețelei. Compania dezvoltă arhitecturi de control care permit comunicarea între sursele de energie solară (PV), sistemele de stocare a energiei în baterii (BESS) și sarcinile flexibile, optimizând astfel funcțiile locale de echilibrare.
Nevoia de schimbări legislative
Bodea subliniază necesitatea unei schimbări de mentalitate în reglementare, trecând de la un model bazat pe „permisiune” la unul care încurajează flexibilitatea și generarea distribuită. El susține că trebuie creat un cadru care să permită evaluarea corectă a flexibilității și a stocării pentru a asigura competitivitatea actorilor industriali în contextul decarbonizării.
Conștientizarea riscurilor în proiectele BESS
Dezvoltatorii locali și EPC-urile devin din ce în ce mai conștienți de riscurile tehnice și operaționale asociate proiectelor BESS, dar înțelegerea detaliată a acestor riscuri rămâne limitată. Bodea subliniază importanța gestionării corecte a termicii, armonicelor, EMC-ului și securității software-ului pentru a preveni problemele ulterioare.
Asigurarea în proiectele de stocare
Asigurarea este adesea tratată ca o formalitate, fără a ține cont de riscurile specifice proiectelor BESS. Evaluarea riscurilor trebuie să fie corelată cu strategia operațională și expunerea financiară. O comunicare eficientă între ingineri, finanțatori și asigurători este crucială pentru a evita așteptările necorespunzătoare și primele supraevaluate.
Provocările asigurării produselor tradiționale
Produsele tradiționale de asigurare nu sunt adaptate pentru activele dinamice, precum bateriile, care sunt afectate de condiții externe. Este nevoie de asigurători care să înțeleagă ingineria sistemelor pentru a oferi polițe adecvate care să reflecte riscurile reale.
Impactul colocării PV și BESS
Colocarea sistemelor PV cu BESS schimbă profilul de risc, necesitând o abordare nouă în asigurare, care să acopere ecosistemul comun și nu doar activele individuale. Dezvoltatorii români trebuie să dezvolte metode standardizate pentru a evalua comportamentul combinat al acestor tehnologii.
Riscuri legate de amplasament și integrare
Integrarea reprezintă o provocare majoră în implementarea proiectelor BESS. Aspecte precum selectivitatea electrică, coordonarea protecției și separarea sistemelor IT de cele OT sunt esențiale pentru succesul proiectelor. Abordarea rezilienței operaționale trebuie să fie prioritară, asigurând funcționarea sigură a sistemului chiar și în condiții de eroare.
Concluzie
Transformarea digitală a sectorului energetic din România, condusă de companii precum Adrem, subliniază necesitatea unei infrastructuri inteligente care să maximizeze eficiența și să minimizeze riscurile, asigurând astfel o tranziție reușită către un viitor energetic sustenabil.
