Impactul conflictelor din Orientul Mijlociu asupra economiei României
Escaladarea tensiunilor de securitate din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului pot avea efecte economice semnificative asupra României, conform economistului Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR). Estimările BNR indică faptul că o scumpire permanentă cu 10% a petrolului ar putea adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata inflației.
Marinescu a subliniat că agravarea situației de securitate afectează piețele energetice și financiare, generând creșteri rapide ale prețurilor la energie, în special la petrol. Această creștere se reflectă apoi în economie prin scumpirea transportului, producției și bunurilor de consum. „Agravarea situației de securitate amplifică sever incertitudinea și sporește volatilitatea pe piețele globale”, a explicat el.
Examinarea dependenței României de importurile de petrol
România este mai puțin dependentă de importurile de petrol comparativ cu alte state europene, oferind un grad de protecție. Dependența netă de importuri energetice de petrol a fost, în medie, de aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2022-2024 și se estimează că va scădea la 1% din PIB în 2025. Cu toate acestea, economia românească rămâne expusă indirect la efectele scumpirilor asupra bunurilor de consum.
Reducerea deficitului bugetar – o necesitate urgentă
Un alt punct esențial din discursul lui Marinescu se referă la situația finanțelor publice ale României. El a afirmat că reducerea deficitului bugetar nu mai poate fi amânată, fiind o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului și stabilitatea economică. Deficitele bugetare ridicate și deteriorarea balanței externe necesită ajustări economice importante. În 2025, efortul de ajustare fiscală este estimat la aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB.
Deși deficitul de cont curent a scăzut ușor, de la 8,2% din PIB în 2024 la 7,95% din PIB în 2025, aceste valori sunt considerate ridicate și indică probleme structurale ale economiei.
Schimbarea motorului de creștere economică
Marinescu a menționat un aspect pozitiv: economia României începe să își schimbe motorul de creștere. Datele Institutului Național de Statistică arată că economia a crescut cu aproximativ 0,7% în 2025, cu investițiile contribuind mai mult la creșterea economică decât consumul. Contribuția investițiilor a fost de 1 punct procentual, în timp ce contribuția consumului a fost de 0,4 puncte procentuale. Această tranziție de la creșterea bazată pe consum către o economie susținută de investiții și producție este considerată sănătoasă.
Rolul fondurilor europene în dezvoltarea României
Fondurile europene au avut un impact major asupra dezvoltării României, cu aproape 100 de miliarde de euro intrând în economie de la aderarea la Uniunea Europeană. Aceste fonduri au sprijinit investițiile și dezvoltarea infrastructurii, având un rol crucial în gestionarea crizelor economice. Marinescu a subliniat că anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene, având în vedere presiunea de timp cu privire la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Concluzie
Stabilitatea politică și predictibilitatea politicilor economice sunt esențiale pentru atragerea investițiilor în România. Adoptarea rapidă a bugetului pentru 2026 ar putea transmite un semnal important către mediul de afaceri și investitori, consolidând încrederea în politicile statului.
