Cosmin Marinescu, BNR: Previzionări economice în contextul instabilității globale
Economia globală se află într-o perioadă de ajustări semnificative, influențată de efectele pandemiei, războiului, crizei energetice și tensiunilor recente din Orientul Mijlociu, care cresc volatilitatea pe piețele internaționale. Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), subliniază că, deși România prezintă anumite avantaje structurale, se conturează semnale îngrijorătoare pentru începutul anului 2026. Scăderea inflației este așteptată să fie un proces lent și greu de anticipat.
Tensiunile din Orientul Mijlociu și impactul asupra economiei
Marinescu observă că noile conflicte din Orientul Mijlociu provoacă „runde severe de volatilitate economică”, în special prin reacțiile rapide ale pieței petrolului. Acesta explică că șocurile energetice nu se transmit instantaneu în economie, afectând inițial costurile de transport, iar ulterior, după câteva luni, se reflectă în costurile de producție și așteptările inflaționiste. „Aceste mecanisme nu operează simultan și nici uniform”, a subliniat viceguvernatorul BNR.
România, mai puțin dependentă energetic
În ciuda provocărilor, România beneficiază de o dependență energetică semnificativ mai redusă comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, având aproximativ 30% din necesarul de energie acoperit din importuri. Această cifră este similară cu cea a Suediei și mult inferioară altor state din regiune, cum ar fi Cehia (39%), Polonia (46%) și Ungaria (49%). România se clasează mai bine și în ceea ce privește intensitatea energetică, arătând transformări structurale ale economiei.
Semnale negative pentru începutul anului 2026
Deși economia României a continuat să crească în 2025, cu un ritm mai lent, începutul anului 2026 aduce evoluții negative. Industria a înregistrat o scădere de 3,9% în ianuarie, iar cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a scăzut cu 9,1%. Marinescu a semnalat îngrijorări legate de restructurări și disponibilizări în rândul companiilor mari din industrie, cum ar fi Dacia și Azomureș.
Provocările inflației și politica monetară
Inflația reprezintă o provocare majoră, influențată de factori externi, precum prețurile combustibililor și alimentelor neprocesate. Marinescu estimează că rata anuală a inflației va reintra pe o traiectorie descendentă mai clară abia în a doua jumătate a anului. Procesul de dezinflație va fi complex, iar politica monetară trebuie să fie atent calibrată pentru a distinge între fluctuațiile temporare ale prețurilor și evoluțiile cu efecte persistente.
Finanțele publice sub presiune
Viceguvernatorul BNR a evidențiat și situația delicată a finanțelor publice, cu cheltuieli de dobânzi estimate la aproximativ 3% din PIB, ceea ce constituie aproape jumătate din deficitul bugetar estimat la 6,2% din PIB. Tensiunile globale aduc riscuri care pot afecta costurile financiare, inclusiv prin creșterea dobânzilor. Reducerea costurilor de finanțare a datoriei este o prioritate, realizabilă prin disciplină fiscală și o gestionare eficientă a datoriei publice.
Investițiile și perspectivele pentru 2026
Bugetul pentru 2026 preconizează alocări pentru investiții de aproximativ 8% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, iar Marinescu a subliniat importanța creșterii capacității administrative pentru implementarea proiectelor, în special a celor finanțate din fonduri europene.
În concluzie, România se confruntă cu provocări economice considerabile, dar cu o structură mai robustă în fața instabilității globale. Mecanismele politice și economice trebuie să fie adaptate pentru a face față acestor provocări și a asigura o dezvoltare sustenabilă în viitor.

