Inflația în România: Provocări economice și măsuri ale BNR
România se confruntă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, în paralel cu o încetinire vizibilă a economiei și o scădere a consumului. Cosmin Marinescu, economist, profesor la ASE și viceguvernator al BNR, a explicat menținerea dobânzii-cheie la 6,5% și a avertizat că inflația actuală este determinată în principal de factori administrativi, nu monetari. Marinescu a subliniat că inflația reprezintă o amenințare economică profundă, având efecte sociale și economice persistente.
Impactul inflației asupra românilor
Viceguvernatorul BNR a menționat că inflația nu afectează toți românii în mod egal. Cei cu economii observă cum acestea se erodează din cauza scăderii puterii de cumpărare, în timp ce cei îndatorați pot beneficia temporar. Pe termen lung, inflația afectează planurile de investiții și dezvoltarea economică. Inflația anuală a atins 9,9% în august și septembrie, scăzând la 9,8% în octombrie, cu așteptări de menținere la un nivel ridicat în următoarele luni, urmată de o scădere semnificativă abia în 2026.
Cauzele inflației ridicate
Marinescu a subliniat că recentul salt al inflației este generat în principal de factori administrativi, inclusiv scumpirea energiei electrice și majorarea taxelor indirecte. Aproape jumătate din inflația actuală este legată de creșterile de TVA, accize și prețurile la energie.
Politica dobânzii BNR
BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,5% în 2025, iar Marinescu a respins ideea de pasivitate, explicând că abordarea „wait-and-see” este una de monitorizare atentă. O majorare a dobânzii ar fi considerată nejustificată, în vreme ce o reducere ar putea compromite credibilitatea BNR.
Starea economiei românești
Analizele BNR indică o scădere a cererii în România, prevăzută a se intensifica în 2026. Indicatori precum comerțul cu amănuntul, serviciile de piață și industria au înregistrat scăderi semnificative, iar câștigul salarial a scăzut cu 5%. Marinescu a avertizat că o înăsprire a politicii monetare ar putea afecta și mai mult resursele financiare ale firmelor și consumatorilor.
Teoria cantitativă a banilor și inflația
Marinescu a invocat teoria cantitativă a banilor, conform căreia inflația este un fenomen monetar pe termen lung, apărând atunci când masa monetară crește mai repede decât producția de bunuri și servicii. Această teorie este esențială pentru înțelegerea dinamicii prețurilor și a politicilor moderne ale băncilor centrale, care vizează stabilitatea prețurilor prin controlul dobânzilor și lichidității.
Avertismente și necesitatea ajustării fiscale
Marinescu a subliniat importanța ajustării fiscale, avertizând că orice scădere a ratingului ar putea afecta negativ perspectivele de dezvoltare ale României. Costurile de finanțare ale statului au început să scadă, dar menținerea ritmului reformelor este esențială pentru a asigura stabilitatea economică. Viceguvernatorul BNR a asigurat că anticipațiile de inflație pe termen mediu rămân ancorate, iar BNR va continua să monitorizeze economia înainte de a lua orice decizie privind reducerea dobânzii.
În concluzie, inflația ridicată reprezintă o provocare majoră pentru economia românească, iar măsurile BNR trebuie să fie atent calibrate pentru a asigura stabilitatea și dezvoltarea pe termen lung.
