Creștere alarmantă a importurilor de energie
În perioada ianuarie – septembrie 2025, România se confruntă cu un deficit energetic semnificativ, de aproape trei ori mai mare comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Conform datelor Transelectrica, consumul intern net a scăzut cu 1%, iar producția netă de energie a scăzut cu 7%.
Deficitul energetic și importurile
În primele nouă luni din 2025, dezechilibrul import-export a fost de doar 1,3 TWh, însă în aceeași perioadă din 2025, deficitul a crescut la 3,5 TWh. Aceasta înseamnă că deficitul balanței energetice a fost de 2,7 ori mai mare, cu importuri de 8,4 TWh și exporturi de doar 4,9 TWh. Importurile de energie electrică au crescut cu 31%, iar exporturile au scăzut cu 2%, ajungând la o pondere de peste 21% din consumul intern net.
Componentele mixului de producție
Producția de energie electrică a scăzut în majoritatea segmentelor de generare, cu o scădere acută în sectorul hidro, ajungând la doar 8,7 TWh. Centralele termo (gaze și cărbune) au devenit principala sursă de generare, cu 11,2 TWh, urmate de hidrocentrale (8,7 TWh), centrala nucleară (7,4 TWh) și surse regenerabile (6,8 TWh).
Ponderea componentelor mixului de producție netă pentru intervalul ianuarie – septembrie 2025 arată că 32% provine din surse termo, 25% din surse hidro, 19% din surse regenerabile și 21% din energie nucleară.
Producția din baterii și prosumatori
La sfârșitul intervalului, producția din baterii a fost de 122,74 GWh, iar valoarea înregistrată pentru prosumatori a fost de 1.138 GWh. În ansamblu, producția națională a scăzut cu 7% față de primele nouă luni ale anului precedent.
Concluzie
Creșterea alarmantă a importurilor de energie și scăderea producției interne subliniază o problemă critică de securitate energetică pentru România, cu implicații potențiale asupra economiei și stabilității energetice în viitor.

