Implementarea Directivei RED III în România
România se pregătește să adopte ordonanța de urgență pentru transpunerea Directivei RED III, aliniindu-și astfel țintele de energie regenerabilă cu cele ale Uniunii Europene, conform anunțului făcut de Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, la conferința „Soluții nordice pentru tranziția ecologică” de la București. Bușoi a subliniat că obiectivul principal al României este creșterea ponderii energiei regenerabile în consumul total de energie până în 2030, țintele fiind complet aliniate cu cele europene. El a afirmat că, prin creșterea utilizării energiei regenerabile, România poate îndeplini obiectivele climatice, poate crește securitatea energetică și reduce costurile cu energia electrică pentru consumatorii finali.
Stocarea energiei ca prioritate
Bușoi a identificat stocarea energiei drept etapa următoare în procesul de tranziție energetică a României, subliniind importanța bateriilor pentru a evita complicațiile în investițiile în energia solară și eoliană. El a explicat că profilul de generare al României devine similar cu cel al țărilor nordice, având perioade de producție ridicată ce pot influența prețurile pe piață. Capacitatea de stocare este esențială pentru echilibrarea rețelei și integrarea energiilor regenerabile intermitente, asigurând independența de energia importată. România își propune să încurajeze utilizarea eficientă a stocării energiei și dezvoltarea tehnologiilor bateriilor, care vor sprijini un sistem energetic flexibil și rezistent.
Prioritățile României în agenda energetică a UE
Bușoi a evidențiat trei priorități strategice pe care România le promovează la nivel european:
- Interconectare: O mai bună interconectare între Europa de Nord-Vest și Europa Centrală și de Est pentru a aborda blocajele în transportul transfrontalier.
- Gazele naturale: Recunoașterea rolului gazelor naturale în tranziție, cu accent pe utilizarea resurselor interne, cum ar fi proiectul offshore Neptun Deep.
- Energia nucleară: Susținerea energiei nucleare ca sursă cu emisii zero, esențială pentru securitatea aprovizionării, cu investiții în retehnologizarea unităților de la Cernavodă și în proiectul reactorului modular mic de la Doicești.
Aceste măsuri sunt menite să asigure că decarbonizarea UE nu compromite securitatea energetică și nu impune costuri disproporționate cetățenilor și industriei.
Cooperarea nordic-română
Bușoi a încheiat subliniind importanța continuării cooperării între România și țările nordice, evidențiind valoarea experienței acestora în integrarea sistemelor de energie regenerabilă. Transformarea sectorului energetic românesc necesită o planificare riguroasă și colaborare între ministere, instituții naționale, industria privată, investitori și parteneri europeni.
Concluzie
Implementarea legislației RED III și prioritățile strategice enunțate de Cristian Bușoi subliniază angajamentul României față de tranziția energetică și integrarea în piața europeană, promovând astfel un sistem energetic mai sustenabil și rezistent.
