Criza combustibilului în Serbia
Rafinăria sârbească NIS, controlată majoritar de Gazprom Neft (Rusia), se află într-o situație critică din cauza sancțiunilor americane. Amenințarea închiderii complete a rafinăriei din Pancevo, esențială pentru aprovizionarea Serbiei cu combustibili, a alarmat autoritățile, care caută urgent un cumpărător. Statul sârbește deține doar 30% din rafinărie, care contribuie cu 80% la oferta de carburanți de pe piață.
Impactul sancțiunilor asupra rafinăriei
Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a confirmat că rafinăria NIS nu a fost oprită complet, dar funcționează sub capacitatea normală din cauza penuriei de țiței cauzate de sancțiunile SUA. Vučić a avertizat că, dacă OFAC (Office of Foreign Assets Control) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA nu reînnoiește licența specială de operare, rafinăria se va închide complet în patru zile, deoarece niciun furnizor de țiței nu va mai colabora cu aceasta. Rafinăria se aprovizionează exclusiv cu petrol adus prin oleoducte din Croația.
Negocieri pentru vânzarea rafinăriei
Proprietarii ruși au ajuns la un acord de principiu pentru vânzarea pachetului majoritar de 56,15%. Ministrul sârbe al Energiei, Dubravka Djedović-Handanović, a precizat că numele cumpărătorului nu a fost dezvăluit și negocierile sunt în curs. Gazprom a solicitat OFAC o prelungire a licenței de operare, bazându-se pe aceste negocieri, și ar fi dispusă să transfere influența și controlul asupra NIS către cumpărătorul terț, pentru a asigura continuarea funcționării rafinăriei.
Repercusiunile asupra pieței regionale
NIS nu este vitală doar pentru Serbia, fiind singura companie care explorează și extrage hidrocarburi la nivel național, dar domină și piața regională. Compania deține rafinăria din Pancevo și operează o rețea de 400 de stații de alimentare în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România. O retragere completă a capitalului rusesc din NIS ar implica, probabil, vânzarea rețelei de benzinării Gazprom din România, care numără 40 de stații. De asemenea, o astfel de decizie ar putea determina o creștere semnificativă a prețurilor combustibililor în România, afectând atât consumatorii, cât și economia sârbească.
În concluzie, criza rafinăriei NIS subliniază interconectivitatea piețelor energetice din regiune și riscurile asociate cu dependența de resurse externe, având potențiale implicații economice semnificative atât pentru Serbia, cât și pentru România.
