Stabilitatea cursului valutar și riscurile comerciale în 2025
Amânarea ajustărilor în balanța comercială a României nu elimină riscurile, ci le concentrează, conform analizei directorului comercial Akcenta, Teofil Stănculea. El subliniază că, în 2026, succesul depinde de capacitatea firmelor de a gestiona expunerea valutară înainte ca presiunea să se reflecte în costuri și marje.
Evoluția comerțului internațional în 2025
Datele INS pentru anul 2025 relevă o ajustare lentă, dar semnificativă a comerțului internațional al României. Exporturile FOB au totalizat 96,6 miliarde euro (+4,2% față de 2024), iar importurile CIF au ajuns la 129,4 miliarde euro (+2,6%). Deficitul balanței comerciale s-a redus la 32,7 miliarde euro, cu 2% sub nivelul din 2024. Această reducere a deficitului nu este rezultatul unei schimbări structurale de competitivitate, ci mai degrabă al frânării importurilor, influențate de costuri și de cursul de schimb.
Analiza dinamicii comerciale
În decembrie 2025, exporturile au crescut cu 9,4% anual, în timp ce importurile au scăzut ușor cu 0,4%, ceea ce a contribuit la temperarea deficitului lunar. Această evoluție indică o cerere internă în scădere, dar o dependență structurală de importuri, în special pentru bunuri intermediare și produse cu valoare adăugată ridicată. Datele din decembrie sugerează o abordare mai defensivă din partea companiilor, cu o contracție anuală ușoară a importurilor, în contextul presiunilor de cost.
Structura comerțului și integrarea europeană
Ponderea schimburilor comerciale cu Uniunea Europeană rămâne ridicată, reprezentând 71,3% din exporturi și 72,1% din importuri. Această integrare profundă în ciclul economic european oferă stabilitate, dar limitează diversificarea ofertei românești în perioade de cerere scăzută. Structura exporturilor este dominată de mașini și echipamente de transport, în timp ce importurile confirmă dependența de bunuri intermediare, energie și produse chimice, influențând sensibilitatea la cursul de schimb.
Riscurile comerciale și fluctuațiile valutare
Deficitul comercial ridicat și dependența de importuri sunt caracteristici comune pentru economiile din Europa Centrală, precum Cehia, Polonia sau Slovacia. Stabilitatea cursului euro/leu în 2025 nu asigură echilibrarea fluxurilor comerciale, ci un cadru administrat care atenuează volatilitatea pe termen scurt. Cursul euro/leu a depășit 5,00 lei, amplificând presiunea asupra companiilor dependente de importuri și influențând comportamentul de consum.
Acest prag psihologic a avut un impact disproporționat asupra sentimentului economic, crescând costurile de aprovizionare. Deși un leu mai slab ar fi teoretic benefic pentru exporturi, structura industriei românești, dependentă de inputuri importate, a limitat acest avantaj.
Perspective pentru 2026
Intrarea în 2026 aduce un context în care riscul valutar devine un factor direct de cost și decizie. Stabilitatea cursului este așteptată să continue, dar cu riscuri asimetrice spre depreciere, transformând cursul de schimb într-un factor operațional esențial. Gestionarea activă a riscului valutar devine astfel crucială pentru companii, nu doar o reacție defensivă.
Concluzie
Analiza pentru anul 2025 evidențiază o activitate comercială dinamică, dar vulnerabilă, cu riscuri structurale persistente, care necesită o gestionare atentă în anul următor.
