Represiunea financiară și inflația
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a discutat despre represiunea financiară, un concept rar abordat în România, care se referă la utilizarea inflației de către Guvern pentru a corecta dezechilibrele economice prin dobânzi reale negative. Anul trecut, deficitul bugetar pe ESA a fost de 9,3% din PIB, generând o creștere economică modestă de doar 0,7%. Această situație a dus la o risipă considerabilă și la dezechilibre economice.
Proiecții și cheltuieli
Se estimează că deficitul bugetar va ajunge în acest an la 8,4%. Codirlașu a menționat că, de obicei, estimările Guvernului sunt optimiste, sugerând că ar trebui să adăugăm cel puțin 0,5% la aceste proiecții. Cheltuielile au crescut, iar anumite facturi neplătite vor fi incluse în deficitul ESA, ceea ce ar putea duce la o situație mai gravă decât anul trecut.
Inflația ca metodă de ajustare
Codirlașu a evidențiat că inflația permite Guvernului să reducă costurile de ajustare, afectând, în special, persoanele cu venituri mici care nu se pot proteja împotriva acesteia. Acesta a subliniat că activele precum acțiunile, imobiliarele, aurul și bitcoinul oferă protecție împotriva inflației și au atins maxime istorice, ca urmare a comportamentului guvernelor de a utiliza inflația pentru a-și reduce deficitele.
Impactul asupra economiei și credibilitatea Guvernului
În medie, în ultimii 10 ani, persoanele care au păstrat economii în conturi au pierdut, în termeni reali, din cauza inflației. Codirlașu a explicat că ajustările salariului minim și pensiilor depind de inflație, iar amânarea acestor ajustări afectează persoanele vulnerabile. De asemenea, a subliniat problema direcționării capitalului din economie către datoria publică, ceea ce duce la „crowding out”.
Condițiile economice actuale și perspectivele viitoare
Codirlașu a remarcat că, în criza economică din 2008-2009, excesele au fost prezente atât la stat, cât și în sectorul privat. Acum, problema principală este deficitul bugetar, iar criza ar putea apărea prin intermediul contului curent. Totuși, România beneficiază de fonduri europene, cu condiția respectării reformelor promise. Populația vulnerabilă suportă costurile ajustării, iar corectarea situației economice ar putea dura 3-4 ani.
Concluzie
Utilizarea inflației ca instrument de ajustare economică de către Guvern are implicații semnificative asupra celor cu venituri mici, afectând credibilitatea autorităților și stabilitatea economică a țării pe termen lung.
