Plafonarea tarifelor energetice în România
Conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), deși România a implementat un sistem de plafonare a prețurilor la energie, persoanele cu venituri reduse continuă să suporte o povară financiară semnificativă. O persoană care trăiește din ajutor social minim cheltuie anual peste 1.100 de euro pentru gaze și electricitate, în timp ce un cetățean din Grecia, aflat în situație similară, beneficiază de un sprijin statal care acoperă aproape integral aceste costuri.
Diferțele de sprijin între România și Grecia
În Grecia, o persoană cu indemnizația socială minimă are un venit anual de aproximativ 9.600 de euro, iar facturile medii anuale pentru gaze și electricitate se ridică la aproximativ 1.800 de euro, ceea ce reprezintă aproape 20% din venit. Statul grec oferă un sprijin substanțial, acoperind până la 100% din aceste costuri pentru consumatorii vulnerabili, asigurându-se că aceștia nu trebuie să aleagă între hrană și încălzire.
Realitatea din România
În contrast, în România, o persoană singură cu ajutor social minim are un venit de aproximativ 1.281 de lei pe lună (3.000 de euro anual). Facturile anuale pentru un apartament modest ajung la aproximativ 1.257 de euro, iar sprijinul de la stat este de doar 150 de euro pe an, acoperind astfel doar 12% din costuri. Aceasta înseamnă că o treime din venitul unei persoane aflate sub pragul sărăciei este destinată exclusiv energiei, ceea ce o plasează în categoria „sărăcie energetică”.
Limitările plafonării prețurilor
Plafonarea prețurilor la energie se aplică tuturor consumatorilor, fără a face distincție între cei vulnerabili și cei cu venituri mari. Aceasta limitează tarifele maxime, dar nu oferă un sprijin adecvat persoanelor cu venituri reduse. Astfel, o familie cu venituri medii beneficiază de economii reale, în timp ce persoanele vulnerabile rămân cu facturi mari datorită sprijinului public insuficient.
Compararea situației cu salariul minim
Analiza AEI a inclus și persoanele care câștigă salariul minim. În Grecia, venitul anual este de aproximativ 10.560 de euro, iar în România de aproximativ 9.566 de euro. Costurile energetice sunt mai mici în România (aproximativ 1.257 de euro) comparativ cu Grecia (1.800 de euro), dar sprijinul public este semnificativ mai mic în România, oferind doar 142 de euro anual, lăsând astfel o familie vulnerabilă să suporte aproape întreaga povară din salariu.
Viitorul plafonării prețurilor
Schema de plafonare a prețului la gaze naturale va expira pe 1 aprilie 2026. Conform declarațiilor lui Bogdan Ivan, se estimează că nu vor exista majorări abrupte de prețuri după această dată, iar în prezent există oferte pe piață sub prețul plafonat. Totuși, protecția oferită de plafonare va dispărea complet, ceea ce ar putea afecta grav consumatorii vulnerabili.
Concluzie
Plafonarea tarifelor energetice în România, deși menținută, nu reușește să ofere un sprijin adecvat persoanelor cu venituri reduse, lăsându-le în continuare vulnerabile în fața cheltuielilor cu energia, ceea ce poate duce la o creștere a sărăciei energetice și a dificultăților financiare.
