Tranziția energetică și rolul prosumatorului
Noile modificări legislative oferă un cadru mai avantajos pentru prosumatori, dar o schimbare de mentalitate este esențială. Prosumatorii trebuie să își adapteze consumul la producție, utilizând electrocasnicele mari în timpul zilei și încărcând mașinile electrice în perioada în care energia solară este disponibilă. Această tranziție nu se rezumă doar la tehnologie, ci implică și o schimbare de comportament, astfel încât consumul să fie sincronizat cu producția.
Modificări legislative și beneficiile acestora
Un aspect important al noului cadru legislativ este reducerea termenului de decontare a energiei livrate în rețea, care va fi semnificativ mai scurt, oferind astfel lichiditate și predictibilitate pentru utilizatorii de sisteme fotovoltaice. De asemenea, este introdusă posibilitatea de a compensa energia produsă într-un loc cu consumul din alte puncte de consum aflate în aceeași zonă de distribuție. Acest lucru permite, de exemplu, ca energia generată la o casă de vacanță să reducă factura unui apartament urban, dacă ambele sunt conectate la același operator de distribuție.
O altă noutate este posibilitatea de a compensa factura de gaze cu excedentul de energie electrică injectat în rețea, pentru clienții care au același furnizor. Aceasta reprezintă o inovație semnificativă, dar aplicabilitatea sa în practică rămâne de văzut, având în vedere diversitatea furnizorilor care operează pe cele două tipuri de energie.
Provocări și responsabilități ale prosumatorilor
Aceste schimbări aduc flexibilitate, dar și riscuri. Prosumatorii trebuie să fie atenți să nu instaleze mai mult decât au nevoie, deoarece adevăratul prosumator își gestionează inteligent energia. Este esențial ca prosumatorii să își asigure consumul propriu anual, iar producția excesivă să fie evitată pentru a preveni distorsiuni în rețea.
În România, nu există încă o reglementare care să stabilească proporția dintre energia consumată și cea livrată în rețea. Andrei Bucur propune un prag de autoconsum minim de 60–70% anual, pentru a stimula eficiența și a evita supra-dimensionarea sistemelor. Aceasta ar aduce stabilitate sistemului și ar reduce riscurile de congestie în zonele cu capacități fotovoltaice crescute.
Integrarea tehnologiei în tranziția energetică
Un alt pas important pentru un consum mai inteligent este integrarea stocării energiei. Bateriile devin esențiale în gestionarea producției de energie, iar România trebuie să se pregătească pentru un cadru legal care să permită bidirecționalitatea fluxurilor de energie. Tehnologia vehicle-to-grid (V2G) este deja testată în alte țări europene, permițând vehiculelor electrice să sprijine rețeaua în perioadele de vârf.
Andrei Bucur subliniază că o legislație clară este necesară pentru a transforma mașinile electrice în parte integrantă a sistemului energetic, nu doar ca simple mijloace de transport. Introducerea acestui cadru ar aduce beneficii precum reducerea presiunii asupra rețelei și participarea activă a consumatorilor la echilibrarea sistemului.
Direcții de viitor pentru piața energetică
Etapele următoare ale maturizării pieței energetice ar trebui să fie bine definite. Este necesară clarificarea statutului de prosumator, distincția între autoconsum și producția comercială, precum și întărirea cadrului de verificare a calității instalațiilor fotovoltaice.
În concluzie, tranziția energetică în România depinde nu doar de reglementările legislative, ci și de adaptarea comportamentului consumatorilor la noile realități energetice, ceea ce va contribui la un sistem mai eficient și sustenabil.
