Declinul consumului în România
În 2025, vânzările cu amănuntul din România au înregistrat o scădere de 2% comparativ cu 2024, contrar așteptărilor unei creșteri de 0,2%. Această încetinire este o schimbare bruscă față de creșterea de 8,6% înregistrată în 2024. Conform BCR, creșterea salarială mai mică și inflația ridicată au afectat consumul, ceea ce a condus la o scădere de 2,9% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Previziuni pentru 2026
Previziunile pentru 2026 indică o accelerare a vânzărilor cu amănuntul la +3,2% comparativ cu +0,2% în 2025. Totuși, consumul privat va rămâne modest, având în vedere că se estimează că creșterea salariilor reale va continua să fie negativă în prima jumătate a anului 2026. Există așteptări de îmbunătățire în a doua jumătate a anului, datorită unei încetiniri a inflației, care ar putea stimula vânzările cu amănuntul.
Performanța vânzărilor pe categorii de produse
Vânzările de produse alimentare au rămas constante, cu o variație de 0,0% m/m și o scădere de -3,0% y/y în decembrie. În schimb, cifra de afaceri pentru produsele nealimentare a crescut marginal cu 0,1% m/m, dar a scăzut cu -2,3% y/y. Vânzările de combustibil pentru autovehicule au crescut cu 2,6% m/m și cu 3,2% y/y.
Încrederea consumatorilor și piața muncii
Încrederea consumatorilor a scăzut la -34,6, cel mai scăzut nivel din 2010-2011, depășind minimele înregistrate în timpul pandemiei. Sentimentul privind situația financiară viitoare și intențiile de achiziții majore au fost afectate de măsurile de consolidare fiscală și de inflația ridicată. Încrederea în comerțul cu amănuntul a scăzut la -2,1 în ianuarie, de la -1,3 în decembrie, iar managerii au raportat o scădere a activității comerciale și niveluri mai ridicate ale stocurilor.
Piața muncii dă semne de răcire, cu o rată medie a șomajului de 6,0% în 2025, în creștere față de 5,5% în 2024. Creșterea salariilor reale a devenit negativă în a doua jumătate a anului, situându-se la -4,2% în noiembrie. Indicatorul privind așteptările în materie de ocupare a forței de muncă a scăzut la 99,1 în ianuarie, iar managerii din sectorul manufacturier și din comerțul cu amănuntul au raportat intenții de angajare mai scăzute.
Concluzie
Declinul consumului în România reflectă o combinație de factori economici negativi, inclusiv inflația ridicată și stagnarea salariilor, având un impact semnificativ asupra încrederii consumatorilor și a pieței muncii. Aceste tendințe ar putea afecta perspectivele economice pe termen lung.
