Declarația Ministrului Finanțelor: Îndatorarea nu mai este o soluție pentru economie
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că economia României nu mai poate fi susținută prin îndatorare, subliniind necesitatea unei schimbări de paradigmă în modelul de creștere economică al țării. Această declarație a fost făcută în cadrul dezbaterii „România: creștere economică bazată pe competitivitate”.
Convergența veniturilor și dezechilibrele macroeconomice
În ultimele două decenii, România a înregistrat o convergență remarcabilă a veniturilor, datorită integrării europene. Totuși, acest progres a fost însoțit de dezechilibre macroeconomice crescânde și disparități regionale. Raportul Băncii Mondiale a evidențiat aceste aspecte, arătând că trecerea la statutul de venit ridicat nu este garantată.
Corecția modelului fiscal
Ministrul a subliniat că modelul anterior de creștere, bazat pe consum și deficite fiscale externe, a dus la o iluzie a prosperității și a erodat fundamentele economice ale țării. Corectarea acestei direcții vine cu costuri de tranziție, dar este esențială pentru a construi un model de creștere bazat pe productivitate.
Reducerea deficitului bugetar și consolidarea fiscală
Ajustările fiscale implementate în 2025 și 2026 sunt considerate cele mai ambițioase din istoria postaderare a României. La sfârșitul anului 2025, deficitul bugetar cash a fost redus la 7,7% din PIB, sub ținta de 8,4%. Se estimează o reducere suplimentară a deficitului la 6,2% din PIB până la sfârșitul anului, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu.
Instrumente pentru atragerea investițiilor
România a lansat un pachet de relansare economică, care include instrumente pentru atragerea de investiții strategice de mare anvergură, de peste 200 de milioane de euro. Acesta va utiliza granturi, credite fiscale și garanții de stat, având un buget total de 5 miliarde de euro până în 2032 pentru sprijin în șapte sectoare prioritare, inclusiv apărare și cercetare.
Sprijin pentru inovație și IMM-uri
Printre măsurile adoptate se numără și stimulente pentru inovare, cum ar fi un credit fiscal de 10% pentru cercetare-dezvoltare. De asemenea, schema Hub România va oferi granturi și deduceri pentru IMM-urile inovatoare în domenii precum inteligența artificială și biotehnologiile.
Digitalizarea ca politică macroeconomică
Ministrul a evidențiat importanța digitalizării ca parte a politicii macroeconomice, subliniind că aceasta întărește conformarea fiscală și contribuie la un ecosistem digital robust. Agenda de reformă a României se aliniază cu dezbaterile europene privind deficitul de inovare și necesitatea unui cadru mai puternic de susținere a competitivității.
Accesul la finanțare și sprijinul băncilor de stat
Pentru a susține proiectele cu valoare adăugată, băncile de stat sunt implicate activ, iar piața de capital locală este dezvoltată. Printre măsurile recente se numără și flexibilizarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi și facilități de pregătire a proiectelor în parteneriat public-privat.
Concluzie
România își propune să devină un contributor semnificativ la o Europă mai competitivă și rezilientă prin prioritizarea investițiilor și reformelor structurale necesare pentru a face economia mai adaptabilă la schimbările geopolitice și tehnologice.
