Fragilitatea economiei românești
Economia României se află într-o perioadă de fragilitate, afectată de scăderea vânzărilor, presiunea inflației și majorarea taxelor. Datele provizorii publicate de INS arată o scădere a PIB-ului cu 0,2% în trimestrul III din 2025, comparativ cu trimestrul precedent. Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că aceste semnale confirmă o economie aflată „la limită”, resimțind puternic șocurile scumpirilor din ultimul an.
Contribuțiile sectoriale la PIB
Deși PIB-ul pe primele nouă luni din 2025 este superior celui din 2024, creșterea este rezultatul restructurărilor companiilor. Sectorul construcțiilor a avut cea mai consistentă contribuție, cu o creștere de 8,5%, aducând un plus de 0,5% la formarea PIB-ului. Agricultura (+6,8%) și sectorul IT & comunicații (+2,9%) au avansat, însă insuficient pentru a compensa pierderile din alte sectoare. Industria a scăzut cu 0,4%, comerțul a avansat cu doar 0,1%, iar intermedierile financiare s-au redus cu 0,6%. Exportul net a avut un impact negativ de -0,8%, având în vedere că importurile au crescut cu 5,1%, mai rapid decât exporturile (+3,7%).
Perspectivele pentru trimestrul IV
Analistul Negrescu estimează că trimestrul IV ar putea aduce o creștere, susținută de încasările fiscale din TVA, impozitul pe profit și contribuțiile salariale. Totuși, el avertizează că nu este suficient pentru a asigura o revenire solidă: „Economia revine pe plus, însă asta nu ne încălzește prea mult. În 2026, este posibil să vedem oscilații de la un trimestru la altul.”
Riscuri și provocări fiscale
Riscurile principale provin din noul regim fiscal, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri și taxa pe construcțiile speciale, care descurajează investițiile. Negrescu menționează că lipsa unor ajustări fiscale ar putea transforma „acalmia economică” într-un declin accentuat. Dacă investitorii continuă să plece din cauza acestor taxe, economia ar putea experimenta o furtună recesionistă.
Competitivitatea și costurile energiei
România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie electrică pentru firme din Uniunea Europeană, afectând competitivitatea producătorilor locali. Negrescu atrage atenția asupra paradoxului în care produsele din import devin mai ieftine decât cele românești, deficitul comercial depășind 25 de miliarde de euro.
Comportamentul consumatorilor și al instituțiilor
Cheltuielile gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, în timp ce cheltuielile administrației publice s-au redus cu 1% individual și cu 0,9% colectiv, indicând o tendință de economisire și amânare a achizițiilor. Adrian Negrescu concluzionează că, fără stimulente precum reducerea taxelor pe muncă, creșterea valorii tichetelor de masă și facilități pentru exportatori, este greu de crezut că românii își vor recăpăta curajul de a consuma și a investi.
În concluzie, economia românească se află într-o situație delicată, cu perspective de creștere în trimestrul IV, dar riscurile fiscale și costurile ridicate ale energiei ar putea limita o revenire sustenabilă în viitor.
