Cresterea energiei nucleare în Uniunea Europeană
În anul 2024, cele 12 state membre ale Uniunii Europene care dețin reactoare nucleare operaționale au generat împreună 649.524 GWh de energie electrică, marcând o creștere de 4,8% față de 2023. Aceasta reprezintă al doilea an consecutiv de creștere a producției de energie nucleară în blocul comunitar, conform datelor publicate de Eurostat.
Contribuția energiei nucleare la producția totală de electricitate
Centralele nucleare au fost responsabile pentru 23,3% din producția totală de electricitate în UE. Franța, cel mai mare producător de energie nucleară din UE, a contribuit cu peste jumătate (58,6%) din această producție, generând 380.451 GWh. Alte state relevante în acest context sunt Spania (54.510 GWh, 8,4%), Suedia (50.665 GWh, 7,8%) și Finlanda (32.599 GWh, 5%).
Scăderi ale producției în alte state
Comparativ cu 2023, cele mai semnificative creșteri ale producției de energie nucleară au fost înregistrate în Franța (12,5%), Suedia (4,5%) și Slovenia (4,2%). În schimb, alte state au suferit scăderi, variind de la minus 0,6% în Slovenia până la minus 10,3% în Țările de Jos.
Situația României în sectorul energiei nucleare
În România, cele două reactoare de la Cernavodă au produs în 2024 o cantitate de 10.912 GWh, în scădere față de 11.191 GWh în 2023. Producția de energie nucleară a României este inferioară celei a Cehiei, Slovaciei, Ungariei și Bulgariei, iar singurele state membre cu o producție mai mică sunt Țările de Jos și Slovenia.
Dependența de energia nucleară în UE
Franța continuă să fie cea mai dependentă de energia nucleară, aceasta reprezentând 67,3% din producția totală de electricitate în 2024. Slovacia este singura altă țară din UE unde mai mult de jumătate din electricitate provine din centrale nucleare (61,6%). În contrast, Țările de Jos au avut doar 2,9% din electricitate generată din surse nucleare.
Evoluția producției de energie nucleară între 2006 și 2024
Între 2006 și 2024, șapte state membre ale UE au înregistrat o creștere a producției de energie nucleară, cu România pe primul loc, având un salt de 93,8%. Alte țări cu creșteri semnificative includ Finlanda (42,3%), Ungaria (19%) și Cehia (14,2%). În aceeași perioadă, majoritatea țărilor, inclusiv principalii producători, au redus producția de energie nucleară. Lituania a închis instalațiile nucleare în 2009, iar Germania în aprilie 2023. Belgia a avut cea mai mare scădere (minus 33%), urmată de Suedia (minus 24,4%) și Bulgaria (minus 19,6%).
Concluzie
Creșterea producției de energie nucleară în UE, în contrast cu scăderea înregistrată de România, subliniază divergențele în strategia energetică a statelor membre și provocările cu care se confruntă România în sectorul energetic.
