Importuri mari de energie din Ungaria
Săptămâna începe cu un import net de peste 2.000 MW de energie electrică în România, reprezentând 30% din consumul local. Acest flux energetic provine în principal din Ungaria, având rolul de a acoperi necesarul intern, în contextul în care zilele însorite s-au încheiat, iar aportul din surse regenerabile, precum eolianul și fotovoltaicul, este minim.
Producția internă insuficientă
Producătorul Hidroelectrica generează în prezent 1.700 MW, o cantitate relativ mică în raport cu capacitatea sa instalată de 6.400 MW. Aceasta se datorează condițiilor de piață, care favorizează importurile, dar și unei strategii de conservare a resurselor pentru sezonul rece. În plus, prognozele sugerează un deficit de producție internă de până la 4.000 MW, având în vedere angajamentele asumate în fața Uniunii Europene de a închide termocentralele pe cărbune până la 31 decembrie.
Riscuri de blackout
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a avertizat cu privire la riscul de blackout dacă Uniunea Europeană nu va permite amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune. Capacitatea maximă de generare a României, inclusiv din cărbune, este de 7.500 MW, dar, fără cărbune, aceasta ar scădea la 6.000 MW. În condiții de iarnă geroasă, consumul intern poate atinge 8.500 MW, ceea ce ar necesita importuri semnificative pentru a acoperi deficitul.
Producția de energie în zilele următoare
În prezent, după importuri și producția de la Hidroelectrica, termocentralele pe gaze și Nuclearelectrica contribuie la satisfacerea cererii energetice. Producția din surse regenerabile (fotovoltaic și eolian) rămâne marginală și se așteaptă să continue să fie limitată în zilele următoare, din cauza condițiilor meteorologice prevăzute.
Concluzie
În contextul unei ierni dure și al unei producții interne insuficiente, România se confruntă cu o dependență crescândă de importurile de energie, ceea ce poate duce la riscuri semnificative de deficit energetic și blackout.
